Document de lucru: note/04_virgula_vs_sedila.md

04 · Virgulă sau sedilă: tipografie, standarde, legi (1819 → azi)

Note de lucru, 27 octombrie 2026, din cercetarea web.

Etichete de încredere:

• [P] confirmat în sursa primară (document deschis și citit)
• [S] sursă secundară
• [N] neverificat
• [C] surse contradictorii

Punctele marcate ✔ le-am verificat eu direct; vezi secțiunea „Verificări proprii” de la final.

Pe scurt

• Ideea „ș și ț se scriu cu virgulă, nu cu sedilă” a fost formulată explicit și normativ abia în 1997-2003, în contextul codificării caracterelor pentru calculatoare.
• Până atunci, semnul se numea în română chiar „sedilă”, iar forma lui era lăsată la latitudinea tipografilor.
• Ordinea în care s-a impus virgula: standardizatorii români (IRS, apoi ASRO), apoi organismele internaționale (ISO, Unicode), apoi Academia (2003), apoi o normă administrativă (2006), apoi producătorii de software (2007-2010).

Cronologie

1. Înainte de calculatoare: ambele forme, fără regulă

• Secolul XIX. Semnul se cheamă „sedilă” (sau „codiță”). Forma variază: semicerc la Maior (1819), sedilă franceză la Csokotis (1819), apostrof sau virguliță la Maniu Montan' (1826). Vezi 01_surse_locale.md.
• 1998, Olanda. Un delegat olandez la ISO notează că în cărțile românești „many documents use cedillas in some font, and comma below in some other, often on the same page (most recent of 1996)” [P]. Documentul ISO/IEC JTC1/SC2/WG3 N441, 15.04.1998: https://open-std.org/JTC1/SC2/WG3/docs/n441.pdf
• Cristian Secară (specialist român în standarde de caractere) scrie că forma semnului „nu este descrisă nicăieri în mod explicit (ci este lăsată la latitudinea tipografilor, chiar și în cărțile de referință ale Academiei Române)” [S]. https://www.secarica.ro/ro/rou/s-uri-si-t-uri
• Nu s-a găsit niciun text normativ dinainte de 2003 care să declare sedila greșită.

2. Calculatoarele adoptă sedila (anii 1980-1990)

• 1987, ISO/IEC 8859-2 (Latin-2). Apoi Windows-1250 (Microsoft). Ambele conțin doar Ş ş Ţ ţ cu sedilă: același caracter pentru turcă și română [P pentru conținut, S pentru anul 1987].
  • Standardul Unicode (cap. 7) notează că poziția 0xBA din 8859-2 „is formally defined as a lowercase s with cedilla, but has been used to represent a lowercase s with comma below for Romanian” [P]. https://www.unicode.org/versions/Unicode18.0.0/core-spec/chapter-7/
• Unicode 1.0 / 2.0 unifică ş românesc cu ş turcesc (U+015F) și ţ (U+0163). [S, dedus din nota la U+015F din NamesList 3.0, „used in both Turkish and Romanian data”, și din cap. 7 Unicode]

3. România cere separarea (1997-2001)

• 21.05.1997. Alexandrina Stătescu (în transcrierea lui Everson, „Alexandra”), de la Institutul Român de Standardizare (IRS, predecesorul ASRO), confirmă într-un fax către Michael Everson: „The Romanian character is S CU VIRGULĂ DEDESUBT” [P]. https://unicode.org/mail-arch/unicode-ml/Archives-Old/UML008/0031.html
  • ✔ Numele l-am verificat eu: pagina arată „Alexandra St�tescu”. O literă e pierdută la codificare, deci numele e Stătescu. Varianta „Ştefănescu” a fost o eroare a instrumentului de rezumare. Faxul oficial IRS din 23.07.1997 (WG 3 N439) e semnat „Alexandrina STĂTESCU” ✔ (30.10).
• 02.06.1997. România depune Romanian proposal for a new part of ISO/IEC 8859 (ISO WG3 N385 = Unicode L2/97-176) [P pentru înregistrare; documentul nu e online]. https://www.unicode.org/L2/L1997/Register-1997.html
• Iulie 1997, Creta. Reuniunea 33 a ISO WG2 adoptă rezoluția M33.24: „WG 2 accepts the following four Latin characters (requested by Romania)... 0218 LATIN CAPITAL LETTER S WITH COMMA BELOW...”.
  • Formularea e [S], citată într-o postare din 2003: https://unicode.org/mail-arch/unicode-ml/y2003-m11/0130.html
  • Data e [P]. Anul „1987” care circulă pe Wikipedia e o greșeală de tipar copiată.
• 23.07.1997. IRS cere prin fax, la comentariile pentru DIS 8859, o notă: pentru română „four characters, not covered in this part, are considered as being needed” [P✔, WG 3 N439, imagine]. https://open-std.org/JTC1/SC2/WG3/docs/n439.pdf
• 1997-1998, revizia ISO 8859-2. IRS protestează. Standardul revizuit (1998) păstrează sedilele, dar adaugă o notă: literele cu sedilă „may be used to substitute for” cele cu virgulă [S, coroborat P].
• 10.03.1998, opoziția Olandei. Olanda (J. W. van Wingen, N441) se opune separării din cauza registrului olandez al populației, limitat la caracterele ISO 6937: „we are determined to oppose the separation of these characters with all means available” [P✔]. Argumentele: registrul populației (GBA, pe Teletex / ISO 6937) nu poate primi o literă nouă; în cărțile românești sedila și virgula apar „often on the same page”; chiar și în presa turcă S-ul are uneori virgulă; „National Security is at stake”. Amenințarea: „we'll appeal to JTC1, and higher if needed”.
• 25.05.1998. Olanda se plânge la JTC 1 de „funcționarea” SC 2 (JTC 1 N5449 = WG 2 N1822); poziția despre separarea caracterelor e anexa B [P✔]. https://www.unicode.org/wg2/docs/n1822.pdf
• 21-25.09.1998, Londra (WG 2, reuniunea 35). FPDAM 18, care conține cele patru litere, fusese aprobat cu 19 voturi pentru și 1 contra (Olanda). Compromis: o notă în anexa P a ISO 10646, „Both forms of the letter may be found in a single document written in a single language, e.g. Romanian or Turkish” (N1879R). Din procesul-verbal (N1903, p. 21-23): E. Kolehmainen vede în plângerea olandeză un caz de „I know better than you”; A. Freytag povestește despre un tipograf care numea semnul ambiguu „commadilla below”; există un „gentleman's agreement” ca Olanda să-și retragă votul [P✔]. https://www.unicode.org/wg2/docs/n1903.pdf
• 1998, standardul național de caractere. ASRO cere înregistrarea internațională ISO-IR 226 (SC2 N3232, 22.12.1998), cu literele mapate pe U+0218-021B, „As defined in SR 14111:1998”, sponsor ASRO [P]. https://www.unicode.org/L2/L1999/99003.pdf
  • [C] Unele bloguri numesc standardul „SR 13411:1999”.
  • Un „SR 13011” nu apare nicăieri.
• 1998, standardul de tastatură. SR 13392:1998 [P, din N2783].
• 1998-1999, ISO/IEC 8859-16 („Latin-10”). România îl propune (SC2 N3227/N3302).
  • Votul (N2059, 05.07.1999): 15 pentru, 1 pentru cu observații (Irlanda), 3 contra (Finlanda, Suedia, SUA) [P✔, imagine]. Suedia: problema e reală, dar un standard nou nu e „the best solution”; ar ajunge o modificare a lui 8859-2. SUA: ISO 10646 sau 8859-2, „unless a marketing requirement for the repertoire of ISO 8859, part 16 is proven”.
  • Comentariul Irlandei vorbește de „Romania's intention to deprecate the use of U+015E, U+015F, U+0162, U+0163... for writing Romanian”.
  • Michael Everson devine editor „at the request of IRS” [P]. https://www.unicode.org/wg2/docs/n2059.pdf
• 25.08.1999. ASRO (Aurora Toia, N2117; fax, imagine ✔) cere scoaterea notelor despre caracterele românești din anexa P a ISO 10646, fiindcă propunerea 8859 „has been approved” [P]. https://www.unicode.org/wg2/docs/n2117.pdf
• Septembrie 1999, Unicode 3.0. Apar U+0218–U+021B (Ș ș Ț ț „with comma below”) sub titlul „Additions for Romanian” [P]. https://www.unicode.org/Public/3.0-Update/NamesList-3.0.0.txt
  • Nota pentru U+0219: „Romanian, when distinct comma below form is required”.
  • Nota pentru vechiul U+015F: „a glyph variant with comma below is preferred for Romanian”.
• 2001. Se publică ISO/IEC 8859-16, pe 15.07.2001 [S]. https://en.wikipedia.org/wiki/ISO/IEC_8859-16

4. Academia confirmă (2003)

• Iulie 2003 (data e luată doar din numele fișierului, nu din text). Dan Matei (director cIMeC, președintele comitetului tehnic ASRO CT 210) îi cere președintelui Academiei, Eugen Simion, un text autorizat care să spună că literele „se scriu cu virgulă dedesubt şi nu cu sedilă”, „pentru impunerea formelor corecte firmelor producătoare de fonturi” [P]. https://www.secarica.ro/std/OrtografiePrecizari-20030721.pdf
• 07.10.2003. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române răspunde, prin ședința consiliului științific din 06.10.2003, cu semnătura acad. Marius Sala [P]. https://www.secarica.ro/std/InstitLingvTastatura-20031008.pdf
  • Textul: literele „ş, Ş, ţ, Ţ trebuie scrise amândouă cu acelaşi semn diacritic dedesubt, şi anume cu un semn asemănător virgulei (situat la o mică distanţă sub literele...), şi nu cu sedilă”.
  • Ironia: chiar stratul de text al acestor scrisori folosește codurile cu sedilă. Mai mult, în punctul 3 al răspunsului, ş și Ş sunt desenate cu sedilă (fontul nu avea literele cu virgulă), iar ţ și Ţ par cu virgulă doar pentru că așa desena fontul sedila sub t ✔ (30.10, pe imaginea paginii).
  • Drumul cererii: scrisoarea cIMeC e adresată președintelui Academiei, Eugen Simion; Academia a trimis-o institutului („adresa cIMeC pe care ne-aţi transmis-o”), iar răspunsul e adresat „Către Academia Română, în atenția dlui Nicolae I. Nicolae”.
  • Ambele PDF-uri sunt versiunile electronice ale scrisorilor (generate pe 24 și 26.10.2003), nu scanări ale exemplarelor semnate. Imagini adnotate în poveste.

5. Normă administrativă (2006)

• 27.05.2004. ASRO (Dan Matei, Mihaela Anghelescu, N2783) anunță că standardul de tastatură revizuit, SR 13392:2004, este compatibil cu ISO/IEC 8859-16:2001 [P]. https://www.unicode.org/wg2/docs/n2783r.pdf
• 25.09.2006. Ordinul ministrului comunicațiilor nr. 414/2006 (ministru Zsolt Nagy), dat în baza Legii 183/2006 și publicat în Monitorul Oficial nr. 842 din 12.10.2006 [P, copie găzduită de Secară]. https://www.secarica.ro/std/ordin_codare_caractere_2006.09.25.pdf
  • Textul: „Autoritățile, instituțiile publice și notarii publici au obligația de a folosi setul de caractere al limbii române așa cum este el definit în... DOOM.”
  • Anexa mapează Ș ș Ț ț pe U+0218-021B.
  • Recomandă ISO 8859-16 și aranjamentul 1 din SR 13392:2004.
  • Textul Legii 183/2006 însăși nu l-am văzut.
• Legea 500/2004 privind folosirea limbii române cere doar respectarea „normelor academice în vigoare”, fără detalii despre semn [S, citită doar ca rezumat]. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/56721

6. Producătorii de software se aliniază (2007-2010)

• Mai 2007. Microsoft publică „European Union Expansion Font Update”, care adaugă U+0218-021B în Times New Roman, Arial, Trebuchet și Verdana pentru XP SP2, Server 2003 și Vista [P, pagină arhivată]. https://web.archive.org/web/20100722003731/http://www.microsoft.com/downloads/details.aspx?familyid=0EC6F335-C3DE-44C5-A13D-A1E7CEA5DDEA&displaylang=en [C] Secară datează o primă versiune în decembrie 2006.
• 2007, Windows Vista. Tastaturile devin „Romanian (Standard)” (SR 13392:2004, aranjamentul 1) și „Romanian (Programmers)”. Vechea tastatură devine „Romanian (Legacy)” [S]. https://www.secarica.ro/ro/rou/tastatura-ro/info-winvista
  • Michael Kaplan (Microsoft, 27.11.2007): „is in fact what we did for Vista”; nu a existat backport pentru XP. https://archives.miloush.net/michkap/archive/2007/11/27/6544551.html
• 14.05.2008, Linux. Bug-ul Debian #481176 (Eddy Petrișor): tastatura implicită era încă cea cu sedilă. Trecerea la virgulă era un „unofficial release goal” al echipei române pentru Debian 5.0 [P]. https://lists.debian.org/debian-x/2008/05/msg00687.html
• 25.07.2010, Wikipedia în română. Robotul Strainubot face o înlocuire de diacritice. Ghidul spune azi: „Caracterele Ș și Ț folosite în articolele Wikipedia sunt cele cu virgule” [P pentru istoricul paginii].
  • Ghidul: https://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Diacritice
  • Istoricul: https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Wikipedia:Diacritice&action=history
• Formularea Unicode se întărește treptat:

  Versiune	Ce spune despre română
  3.0 (1999)	virgula e „preferred”
  5.2 (2009)	U+0219 „is preferred for Romanian”
  6.0 (2010)	„should be used instead”
  azi	„In modern usage, the preferred representation of Romanian text is with U+0219”

  Unicode recomandă totuși ca implementările să trateze cele două forme ca echivalente [P].
  • NamesList 5.2: https://www.unicode.org/Public/5.2.0/ucd/NamesList.txt
  • NamesList 6.0: https://www.unicode.org/Public/6.0.0/ucd/NamesList.txt
  • Ediția actuală: [C1] în SURSE.md
• 2022. Proiect AUR (dep. Anamaria Gavrilă) pentru obligativitatea diacriticelor. Nu face distincția virgulă/sedilă. Starea proiectului e [N]. [S] https://www.stiripesurse.ro/o-deputata-aur-vrea-sa-instituie-obligativitatea-diacriticelor_2304105.html

Cine a decis forma cu virgulă? (răspunsul acestei piste)

1. Standardizatorii români (IRS, apoi ASRO), între 1997 și 2001. Ca organism național de standardizare, au cerut în comitetele ISO și Unicode separarea literelor românești de cele turcești, împotriva obiecțiilor Olandei, Suediei și SUA. Persoane numite în documente: Alexandrina Stătescu (IRS, 1997), Aurora Toia (ASRO, 1999), Dan Matei și Mihaela Anghelescu (ASRO, 2003-2004). Michael Everson a fost editorul internațional care i-a susținut.
2. Academia Română, prin Institutul de Lingvistică, în octombrie 2003 (acad. Marius Sala). A dat girul științific la cererea explicită a standardizatorilor, care aveau nevoie de el ca să-i oblige pe producătorii de fonturi.
3. Statul, prin Ordinul MCTI 414/2006, obligatoriu pentru autorități, instituții publice și notari.
4. Unicode și producătorii (Microsoft 2007, Linux 2008, Wikipedia RO 2010) au aplicat apoi regula.

De ce au durat negocierile (din documentele din 1997-1999)

1. Caracter sau formă de literă? Pentru ceilalți, sedila și virgula erau același semn, desenat diferit de la un font la altul („commadilla below”). Principiul standardelor e să codifice caractere, nu forme.
2. Costul schimbării: date vechi codate cu sedilă (ISO 8859-2) și sisteme construite pe standardele existente, ca registrul olandez al populației. Suedia propunea o notă sau o modificare în 8859-2; SUA cereau dovada unei nevoi de piață.
3. Practica românească nu era consecventă, iar o regulă scrisă lipsea. Chiar WG 2 o recunoaște în 1998: distincția „has not always been consistently adopted in printed material”. De aceea standardizatorii au cerut în 2003 textul Academiei.
4. Procedura ISO: voturi pe etape (PDAM, FPDAM, propunere de proiect nou), reuniuni de două ori pe an, plângeri la forul superior (JTC 1). În 1998, IRS a fost înlocuit de ASRO ca organism național.

Rămâne deschis

• Textul integral al rezoluției WG2 N1604 și al propunerii românești din 1997 (nu sunt online).
• Ce scrie explicit DOOM2 (2005) și DOOM3 (2021) despre forma semnului.
• Textul Legii 183/2006.
• Dacă Monitorul Oficial și actele de identitate folosesc virgula.
• Datele timpurii pentru Apple.

Verificări proprii

• ✔ Scrisoarea Institutului de Lingvistică din 07.10.2003. Am extras textul din PDF. Punctul 3 e citat exact mai sus. Antetul: „Academia Română, Institutul de Lingvistica «Iorgu Iordan-Al. Rosetti», Nr. .../07.10.2003, Către Academia Română, În atenţia dlui Nicolae I. Nicolae”. Decizia a fost luată de consiliul științific „cu unanimitate sau majoritate de voturi, în şedinţa sa extraordinară din 06.10.2003”.
• ✔ DOOM3 (2021), §1.1.3.2: „acest semn este diferit de sedilă – cu care literele în cauză s-au scris în trecut”.
• ✔ DOOM2 (2005), pe dexonline („1.1. Literele”): „Și nu sedila, care se folosește sub c în alte limbi: ç. În programele de calculator, ș... apare în mod greșit cu sedilă.”
• ✔ Academia Română, 1880 și 1895: normele vorbesc explicit de „sedila francesă”. Vezi 03_decizii_oficiale.md și planșele 05-06.