Document de lucru: SURSE.md

Surse: bibliografia completă a cercetării despre ș și ț

Aici e fiecare sursă folosită în raportul inițial al cercetării și în note/: linkul, ce afirmație susține și cine a verificat-o. Lista a fost alcătuită pe 27 octombrie 2026 și reflectă accesul din acea zi. Sursele adăugate pe 29-30 octombrie sunt în secțiunea I.

Cum se citesc marcajele

Codurile [A1], [B3] etc. sunt folosite mai jos pentru trimiteri.

A. Cărțile de referință

• [A1] Petru Maior, Orthographia Romana sive Latino-Valachica una cum clavi, Buda, Typis Regiae Universitatis Hungaricae, 1819.
  • Exemplarul BCU Cluj BRV 1039A.
  • Online: http://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/48365
  • ✔ EU. Am văzut pagina de titlu (PDF p. 6), § 17 „De litera S” (p. 40 tipărită, PDF p. 53) și § 18 „De litera T” (p. 43-44 tipărite, PDF p. 56-57). Le-am citit pe imaginea scanată, am făcut OCR cu macOS Vision și am făcut planșele 01-03.
  • Susține: semnul „mediae lunulae” sub s; „t... subnotatur”; ţ (din t latin) față de ç (din c latin); motivul declarat (lectura pentru străini).
• [A2] Pârvu Boerescu, Din istoria scrierii românești, București, Editura Academiei Române, 2014.
  • ISBN 978-973-27-2459-0; referenți: acad. Gr. Brâncuș, Gh. Chivu.
  • ✔ EU (text integral). Paginile folosite (numerotarea tipărită):

    Pagini	Ce conțin
    p. 74-79	principiile lui Maiorescu
    p. 89	periodizarea
    p. 146-147	alfabetul de tranziție; oficializarea în provincii
    p. 195-196	literele create cu semne diacritice
    p. 252	Șincai 1804, spiritul aspru
    p. 260	„Sedila sub literele s şi t reprezintă în mod cert o inovaţie românească”
    p. 321, nota 350	Montan' 1826
    p. 318	Csokotis, „creatorul alografului ‹ş›”
    p. 324	Scriban–Câmpean
    p. 327	rezumatul creării literelor ș și ț
    p. 332-335	ordinul lui Ion Ghica din 8.02.1860, reprodus integral; nota 366 despre „miturile” sedilei
    p. 344-345	Maiorescu 1866 citat

  • Atenție: pentru Theodorovici Nica 1813, Boerescu e singura noastră sursă. Șincai 1804, Csokotis 1819 și Montan' 1826 au fost văzute între timp în original ([A6], [A8], [A10]).
• [A3] Ștefan Cazimir, Alfabetul de tranziție, ed. a II-a, București, Humanitas, 2006 (ed. I: Cartea Românească, 1986).
  • ✔ EU (text OCR). Pagina tipărită = pagina PDF − 3. Carte p. 95 (PDF 98): Heliade 1828. Carte p. 100 (PDF 103): Maior, Dialog...; Budai-Deleanu. Carte p. 119-120 (PDF 122-123): scena „Jos slova străină!” și ordinul Ghica din 8.02.1860.
  • Trimiterile lui Cazimir: cartea nu are bibliografie. Are 86 de note de subsol și circa 70 de trimiteri între paranteze în text. Pentru afirmațiile folosite de noi:
    • cu sursă:
      • Iancu Văcărescu, Curierul românesc, 1829, nr. 17 (p. 101);
      • Ioan Rusu, „Ceva despre ortografia latino-românească”, Foaia pentru minte..., 1838, nr. 10 (p. 102);
      • Heliade, Curierul românesc, 1839, nr. 52 (p. 107);
      • literele hibride: Antoni (1837), Curierul 1841, nr. 13, Gr. Alexandrescu (1847) (p. 108);
      • anunțul plebiscitului, Curierul românesc, 1844, nr. 34 (p. 110);
      • Asachi, „Literile și slovele”, Albina românească, 1844, nr. 96 (p. 111);
      • „Urzicele”, Curierul românesc, 1847, nr. 3 (p. 112);
      • G. Sion, „Literile în Ţeara Românească”, Foiletonul Zimbrului, 1856, nr. 5 (p. 119);
      • boierul Cantemir (1861): „Frământări literare cu schimbarea alfabetului”, Ioan Neculce, 1923, p. 233 (p. 121);
    • fără trimitere explicită:
      • hotărârea Eforiei din 1856 și cea din 23.10.1858 (pentru 1858, sursa e la Boerescu: Alfabetulŭ Românŭ cu littere romane, 1859, BAR cota I 1012);
      • ordinul Ghica din 8.02.1860 (textul e reprodus de Boerescu după Monitorul nr. 30);
      • rezultatul votului 616 la 27 (1844);
      • scena rememorată de Caragiale (1860).
• [A4] Demir Dragnev, Ion Gumenâi, Paleografia slavo-română și româno-chirilică, Chișinău, Civitas, 2003.
  • Scanat, fără text.
  • ✔ EU (extras integral prin OCR). Foaia PDF N = p. 2N−2 și 2N−1.
  • Folosită pentru cap. VI, „Înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin” (p. 97-103):
    • Eforia, decembrie 1850: păstrează ш și ц (p. 100, verificat pe imagine);
    • februarie 1856: o singură slovă;
    • 1857;
    • Monitorul 1859;
    • ordinul Ghica;
    • Transilvania 1833;
    • Basarabia 1918 și 1989.
• [A5] Șerban Andronescu, Scurtă istorie a scrisului (un fișier local, din afara folderului cercetării). ✔ EU, căutare de cuvinte-cheie. Conține doar o mențiune generală despre introducerea semnelor diacritice. Nu e folosită în raport.

A2. Originale (domeniu public, BCU Cluj)

Le-am căutat pornind de la bibliografia lui Boerescu (p. 351-387).

• [A6] Gheorghe Șincai, Epistola Georgii Sinkai de Eadem ad ... Joannem de Lipszky, Buda, Typis Regiae Universitatis Pestanae, 1804 (BRV 673).
  • https://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/47741
  • ✔ EU: p. 7 (PDF p. 15), tabelul de corespondență; planșa 09.
  • Boerescu (bibliografie, p. 379) tipărește greșit anul „1904”.
• [A7] Gheorghe Constantin Roja, Măestria ghiovăsirii româneşti. Cu Litere Latineşti, care sânt Literele Românilor céle vechi..., Buda, 1809 (BRV 771).
  • https://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/86578
  • ✔ EU: „Sententii” (PDF p. 39); planșa 10.
• [A8] Vasilie Gergely de Csokotis, Omu de lume séu Sontice Regule Cuviêntiei..., Viena, 1819 (BRV 1043).
  • https://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/67683
  • ✔ EU: explicarea literelor S și T (PDF p. 13); planșa 11.
• [A9] Bibliografia Românească Veche (I. Bianu, N. Hodoș, D. Simonescu), vol. III (1809-1830), nr. 1281: Maniu Montan Nicolaus, Orthoepia, Sibiu 1826, p. 507-511.
  • https://old.biblacad.ro/bnr/brvpag.php?vidT=1258&&cod=BRV%20-%20Vol.%20III&&perioada=1809-1830&&titlu=Maniu%20Montan%20Nicolaus,%20Orthoepia&&val=3&&loc=Sibiu&&primulAn=1826&&limba=latine%C5%9Fte&&nr=3&&page=480&&limit=30
  • ✔ EU (planșa 12). E o retipărire a titlului, conținutului și prefețelor, nu facsimil, deci nu dovedește forma semnului. BRV semnalează exemplarul de la Biblioteca Academiei Române, București.
• [A10] N. Maniu Montan', Orthoepia Latina, Latino-Valachica, Hungarica, Germanica, et Serbo-Valachica, Sibiu, Hochmeister, 1826 (BRV 1281), exemplarul BCU Iași, CS-RV1156.
  • https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/62829
  • ✔ EU (30.10): p. 26 („quare sŭnt a nóstre”), p. 27 („Sunarea Literilor”, „eș—ш, țe—ц”); planșa 12.
• Negăsite online: Theodorovici Nica, Cântare despre începutul şi starea de astăzi a Românilor, Buda, 1813 (Boerescu, p. 380); Codicele civil al Moldaviei, ed. a III-a, Iași, 1862 (BRM I, nr. 13195).

B. Documente istorice (surse primare online)

B1. Înainte de 1860

• [B1] Maior, Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu (Lexiconul de la Buda), Buda, 1825. Partea introductivă retipărește Orthographia din 1819.
  • https://archive.org/details/lesiconromanescu00maio
  • Pagini: p. 40 = page/n59; p. 41 = n60 („d subnotatum”); p. 42 = n61; p. 44 = n63; pagina-cheie „Extractus Observationum” = n122 (Ç ç cu sedila lipită, Ş ş și Ţ ţ cu semicerc detașat).
  • ◐ WEB-PRIMAR.
• [B2] Micu & Șincai, Elementa linguae daco-romanae sive valachicae, Viena 1780, Buda 1805, ediția facsimil Zdrenghea (Cluj, Dacia, 1980).
  • https://archive.org/details/samuil-micu-klein-elementa-linguae-daco-romanae-sive-valachicae
  • ◐ WEB-PRIMAR, doar textul OCR, nu imaginile.
  • Susține: 1780, „Ç caudatum... Gallorum proprium”; 1805, ſ și sh pentru [ș].
• [B3] [Crișan-Körösi], Orthographia latino valachica, Cluj, 1805.
  • http://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/47669 (PDF p. 12 = p. 6 tipărită, tabelul consoanelor)
  • ◐ WEB-PRIMAR.
• [B4] Ion Heliade Rădulescu, Biblia Sacra que coprinde Vechiul si Nuoul Testament, Paris, 1858.
  • https://archive.org/details/IonHeliadeRadulescuBibliaSacraQueCoprindeVechiulSiNuoulTestament1858 (imaginile n0–n8)
  • ◐ WEB-PRIMAR. Arată ş și ḑ cu litere latine. Rezoluția nu permite deosebirea virgulei de sedilă.
• [B5] A. Treb. Laurian, Istoria Romaniloru, 1853.
  • https://archive.org/details/istoriaromanilo00laurgoog (imaginea n12)
  • ◐ WEB-PRIMAR. Alfabet de tranziție, cu ш și ц.
• [B6] George Ioanid, Istoria Moldo-Romăniei, 1858.
  • https://archive.org/details/istoriamoldorom00ioangoog (imaginea n15)
  • ◐ WEB-PRIMAR. Alfabet de tranziție, cu ш și ц.
• [B7] Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae (ediție modernă a textului latin, cap. V).
  • https://cantemir.asm.md/files/u1/descriptio_antiqui_et_hodierni_status_moldaviae.pdf
  • ◐ WEB-PRIMAR. Formele czara, Molnitza.

B2. Oficializarea și Academia (1860-1904)

• [B8] Ion Ghica, „Ordin de ḑi”, Ministeriul din Intru, Monitorul, Ḑiar oficial al Terei Romănesci, nr. 30, 8 februarie 1860.
  • ✔ EU pe original: imaginea paginii, publicată de Arhivele Naționale ale României de Ziua Limbii Române (31.08.2020), preluată de ZIUA de Constanța: https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/cultura/de-ziua-limbii-romane-documente-cu-o-valoare-impresionanta-puse-la-dispozitia-publicului-de-catre-arhivele-nationale-galerie-foto-727833.html
  • planșa 13.
  • Tabelul confirmă ш → ş, ц → ţ / ts, exact ca în transcrierea din [A2] p. 333-334.
  • Rezoluția imaginii e mică (566 × 855 px), așa că forma semnului nu se poate determina.
• [B9] Titu Maiorescu, Despre scrierea limbei rumâne (1866), retipărit în Critice, București, Socec, 1874.
  • https://archive.org/details/critice00maio
  • ◐ WEB-PRIMAR, OCR: p. 193-194 („mică adăogire grafică... spiritul tradiţiunii latine”); p. 214 („Sedila... mai toate cărţile şi jurnalele... exprimă pe ш şi ц prin ş şi ţ”).
  • ✔ EU prin citatele din [A2] p. 344-345 („latinitatea alfabetului nostru se opune...”).
• [B10] A. T. Laurian, I. C. Massim, Dicționariul limbei romane, vol. I, București, 1871, introducere, p. XXIII (pagina e dedusă din OCR).
  • https://archive.org/details/dictionariululim01laur
  • Imaginea foii 0027: https://ia601509.us.archive.org/BookReader/BookReaderImages.php?zip=/26/items/dictionariululim01laur/dictionariululim01laur_jp2.zip&file=dictionariululim01laur_jp2/dictionariululim01laur_0027.jp2&id=dictionariululim01laur&scale=2&rotate=0
  • ✔ EU pe imaginea paginii (planșa 04): „Semnele... sub consonantile derivate suntu de prisosu”.
• [B11] Analele Academiei Române (1879-1880). „Seria II, tomul II” e dedus, nu citit pe pagina de titlu. Conține raportul lui T. Maiorescu din 08.04.1880, regula II.3, și procesul-verbal nr. 23 al ședinței din 14.04.1880.
  • https://archive.org/details/analeleacademiei1218acad
  • Foaia 0730 (regula): https://ia803202.us.archive.org/BookReader/BookReaderImages.php?zip=/23/items/analeleacademiei1218acad/analeleacademiei1218acad_jp2.zip&file=analeleacademiei1218acad_jp2/analeleacademiei1218acad_0730.jp2&id=analeleacademiei1218acad&scale=1&rotate=0
  • Foaia 0746 (votul): https://ia803202.us.archive.org/BookReader/BookReaderImages.php?zip=/23/items/analeleacademiei1218acad/analeleacademiei1218acad_jp2.zip&file=analeleacademiei1218acad_jp2/analeleacademiei1218acad_0746.jp2&id=analeleacademiei1218acad&scale=1&rotate=0
  • ✔ EU pe imaginile paginilor (planșa 05): regula și votul.
• [B12] Academia Română, Ortografia limbei române, 1895, regula 8 („sedilă francesă (,)”).
  • Fragment de pe Wikimedia Commons, fără număr de pagină: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:%C5%9E,_%C5%A3_and_cedilla_in_Ortografia_limbei_rom%C3%A2ne_1895.png
  • ✔ EU pe imaginea fragmentului (planșa 06). Cartea întreagă n-a fost găsită.
• [B13] Academia Română, Regule ortografice stabilite de Academia Română în anul 1904.
  • https://dspace.bcucluj.ro/jspui/bitstream/123456789/68512/1/BCUCLUJ_FG_205235_018.pdf (p. 10)
  • ✔ EU pe imaginea paginii (planșa 07): alfabetul de 27 de litere.
  • ◐ WEB-PRIMAR: intrările pentru ş și ţ (p. 15 tipărită); prefața („Academia la 1880 şi 1881 a stabilit...”).

B3. Secolul XX–XXI

• [B14] Legea RSS Moldovenești nr. 3462-XI din 31.08.1989 privind revenirea la grafia latină. Transcriere de la Université Laval (CEFAN):
  • https://axl.cefan.ulaval.ca/europe/moldavie-loi-1989_alphabet.htm
  • ◐ WEB-PRIMAR (transcriere; diacriticele au fost normalizate de instrumentul de citire). Textul oficial n-a fost găsit.
• [B15] Dan Matei (cIMeC), scrisoare către președintele Academiei Eugen Simion, 2003. Textul nu e datat; data de 21.07.2003 vine doar din numele fișierului.
  • https://www.secarica.ro/std/OrtografiePrecizari-20030721.pdf
  • ◐ WEB-PRIMAR (copie găzduită de C. Secară).
• [B16] Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, scrisoarea din 07.10.2003 către Academia Română (în atenția lui Nicolae I. Nicolae). Decizia consiliului științific din 06.10.2003, semnată de acad. Marius Sala.
  • https://www.secarica.ro/std/InstitLingvTastatura-20031008.pdf
  • ✔ EU (am extras textul integral; punctul 3 e citat exact).
• [B17] Ordinul ministrului comunicațiilor și tehnologiei informației nr. 414 din 25.09.2006, MO nr. 842 din 12.10.2006.
  • https://www.secarica.ro/std/ordin_codare_caractere_2006.09.25.pdf
  • ◐ WEB-PRIMAR (copie). Textul Legii 183/2006 nu l-a deschis nimeni.
• [B18] DOOM2, Academia Română, 2005, studiul introductiv „1.1. Literele” (transcriere dexonline).
  • https://dexonline.ro/articol/1.1._Literele
  • ✔ EU. Citatul „Și nu sedila... În programele de calculator, ș... apare în mod greșit cu sedilă” e verificat. Pagina nu indică ediția, dar atribuirea la DOOM2 e foarte probabilă.
• [B19] DOOM3, Academia Română, 2021, studiul introductiv §1.1.3.2, „Semne grafice”.
  • https://doom.lingv.ro/studiu_introductiv/semne_grafice
  • ✔ EU: „acest semn este diferit de sedilă – cu care literele în cauză s-au scris în trecut”.
• [B20] Raportul alfabetului turc (Elifbâ Raporu), 1928, transcris de Mehmet Koca: „Harf Devrimine Giden Yolda Bir Kilometre Taşı: Elifba Raporu (Transkript Metin)”, ODÜSOBİAD 11(2), 2021, p. 715-744, doi:10.48146/odusobiad.879573.
  • https://dergipark.org.tr/tr/download/article-file/1574850
  • ✔ EU (am extras textul). P. 732: „„ş” Romenceden ... alınmıştır”. P. 734: „Bu husûsta Romanyalıların usûlüne tebâ'iyyet edilmiştir”.

C. Standarde, Unicode, ISO, software

• [C1] Unicode Standard 18.0, cap. 7 (Europe-I).
  • https://www.unicode.org/versions/Unicode18.0.0/core-spec/chapter-7/
  • ◐ WEB-PRIMAR (citit parțial, primele 100 000 de caractere).
  • Susține: „a cedilla is preferred in Turkish and Marshallese”; preferința U+0219 pentru română; 0xBA din ISO 8859-2.
• [C2] Unicode 3.0, NamesList („Additions for Romanian”, U+0218-021B).
  • https://www.unicode.org/Public/3.0-Update/NamesList-3.0.0.txt
  • ◐ WEB-PRIMAR.
• [C3] Michael Everson, Unicode mailing list, 21.05.1997, cu faxul IRS: „The Romanian character is S CU VIRGULĂ DEDESUBT”.
  • https://unicode.org/mail-arch/unicode-ml/Archives-Old/UML008/0031.html
  • ◐ WEB-PRIMAR, iar numele ✔ EU: pagina arată „Alexandra St�tescu”, cu o literă pierdută la codificare, adică Alexandra Stătescu. Faxul oficial IRS din 23.07.1997 (WG 3 N439) e semnat „Alexandrina STĂTESCU” (30.10).
• [C4] Unicode, registrul documentelor L2 din 1997 (L2/97-176 = ISO WG3 N385, propunerea românească).
  • https://www.unicode.org/L2/L1997/Register-1997.html
  • ◐ WEB-PRIMAR (doar înregistrarea; documentul nu e online).
• [C5] Postare Unicode din 2003 care citează rezoluția WG2 M33.24 (Creta, iulie 1997).
  • https://unicode.org/mail-arch/unicode-ml/y2003-m11/0130.html
  • ◑ WEB-SECUNDAR.
• [C6] ISO/IEC JTC1/SC2/WG3 N441, J. W. van Wingen (Olanda), 15.04.1998: opoziția față de separare; amestecul virgulă/sedilă în tipărituri.
  • https://open-std.org/JTC1/SC2/WG3/docs/n441.pdf
  • ◐ WEB-PRIMAR.
• [C7] SC2 N3232, cererea de înregistrare ISO-IR 226 (ASRO), 22.12.1998 („As defined in SR 14111:1998”).
  • https://www.unicode.org/L2/L1999/99003.pdf
  • ◐ WEB-PRIMAR.
• [C8] WG2 N2059, votul pentru ISO/IEC 8859-16, 05.07.1999 (15 pentru, 3 contra; comentariul Irlandei; Everson editor la cererea IRS).
  • https://www.unicode.org/wg2/docs/n2059.pdf
  • ◐ WEB-PRIMAR.
• [C9] WG2 N2117, ASRO (Aurora Toia), 25.08.1999.
  • https://www.unicode.org/wg2/docs/n2117.pdf
  • ◐ WEB-PRIMAR.
• [C10] WG2 N2783, ASRO (Dan Matei, Mihaela Anghelescu), 27.05.2004 (SR 13392:2004).
  • https://www.unicode.org/wg2/docs/n2783r.pdf
  • ◐ WEB-PRIMAR.
• [C11] WG2 N4456, Lisa Moore (IBM), „Latvian and Marshallese Ad Hoc Report”, 11.06.2013.
  • https://www.unicode.org/L2/L2013/13128-latvian-marshal-adhoc.pdf
  • ◐ WEB-PRIMAR.
  • Susține: marshalleza cere sedilă adevărată; letona și livoniana folosesc virgula.
• [C12] Michael Everson, Unicode mailing list, 05.07.2013: „I supported the Romanian disunification...”.
  • https://unicode.org/mail-arch/unicode-ml/y2013-m07/0025.html
  • ◐ WEB-PRIMAR.
• [C13] Cristian Secară, „S-uri și T-uri”, despre forma semnului în tipărituri, IRS și standarde.
  • https://www.secarica.ro/ro/rou/s-uri-si-t-uri
  • ◑ WEB-SECUNDAR.
• [C14] Cristian Secară, tastaturile din Windows Vista.
  • https://www.secarica.ro/ro/rou/tastatura-ro/info-winvista
  • ◑ WEB-SECUNDAR.
• [C15] Michael Kaplan (Microsoft), blog, 27.11.2007.
  • https://archives.miloush.net/michkap/archive/2007/11/27/6544551.html
  • ◐ WEB-PRIMAR.
• [C16] Debian bug #481176 (Eddy Petrișor), 14.05.2008.
  • https://lists.debian.org/debian-x/2008/05/msg00687.html
  • ◐ WEB-PRIMAR.
• [C17] Microsoft, „European Union Expansion Font Update” („Date Published: 5/2/2007”), pagină arhivată.
  • https://web.archive.org/web/20100722003731/http://www.microsoft.com/downloads/details.aspx?familyid=0EC6F335-C3DE-44C5-A13D-A1E7CEA5DDEA&displaylang=en
  • ◐ WEB-PRIMAR.
• [C18] Unicode NamesList, versiunile 5.1, 5.2 și 6.0 (formularea pentru U+015F se întărește treptat). Versiunile 5.0, 6.1-14.0 și cea actuală au fost verificate pentru continuitate.
  • https://www.unicode.org/Public/5.1.0/ucd/NamesList.txt
  • https://www.unicode.org/Public/5.2.0/ucd/NamesList.txt
  • https://www.unicode.org/Public/6.0.0/ucd/NamesList.txt
  • https://www.unicode.org/Public/UCD/latest/ucd/NamesList.txt
  • ◐ WEB-PRIMAR.
• [C19] Unicode DerivedAge (U+0218-021F apar în versiunea 3.0).
  • https://www.unicode.org/Public/UCD/latest/ucd/DerivedAge.txt
  • ◐ WEB-PRIMAR.
• [C20] Registrele de documente Unicode și WG2 (N1604 = rezoluțiile reuniunii 33, Creta, 04.07.1997; N1980 nu e un document românesc).
  • https://www.unicode.org/wg2/WG2-registry.html
  • https://www.unicode.org/L2/L1998/Register-1998.html
  • https://www.unicode.org/L2/L1999/Register-1999.html
  • ◐ WEB-PRIMAR.
• [C21] Wikipedia în română, ghidul „Diacritice” și istoricul lui (editarea Strainubot din 25.07.2010). Citite prin API-ul Wikipedia.
  • https://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Diacritice
  • https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Wikipedia:Diacritice&action=history
  • ◐ WEB-PRIMAR.
• [C22] Michael Kaplan, „The history of messing up Romanian on computers”, 24.08.2011.
  • https://archives.miloush.net/michkap/archive/2011/08/24/10199324.html
  • ◑ WEB-SECUNDAR.
• [C23] Kit Paul, „Romanian diacritic marks”, KitBlog, 27.10.2008.
  • https://kitblog.com/romanian-diacritic-marks
  • ◑ WEB-SECUNDAR. Datele despre Apple (1997-2001) rămân neverificate.
• [C24] Legea 500/2004 privind folosirea limbii române.
  • https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/56721
  • ◐ WEB-PRIMAR, dar citită doar ca rezumat (accesul direct a dat HTTP 403).
• [C26] Unicode Script Encoding WG, „Recommendations to UTC #181 (November 2024) on Script Proposals”, L2/24-228, §2.1. Respinge codificarea literelor de tranziție propuse în L2/24-215 (Frincu et al.).
  • https://www.unicode.org/L2/L2024/24228-script-wg-report.pdf
  • ✔ EU.
• [C25] Proiectul AUR din 2022 (dep. Anamaria Gavrilă) pentru obligativitatea diacriticelor.
  • https://www.stiripesurse.ro/o-deputata-aur-vrea-sa-instituie-obligativitatea-diacriticelor_2304105.html
  • ◑ WEB-SECUNDAR.

D. Studii și articole

• [D1] Monica Huțanu, „Sistemul ortografic aplicat în redactarea Lexiconului de la Buda”, Analele Univ. Ovidius, Filologie XIV, 2003, p. 133-139.
  • https://www.diacronia.ro/indexing/details/A3628/pdf
  • ◐ WEB-PRIMAR (text integral).
• [D2] Marinella Lőrinczi, capitol despre istoria scrierii românești (în italiană; titlul Lineamenti di storia grafematica della lingua romena provine dintr-un rezumat de căutare).
  • https://people.unica.it/mlorinczi/files/2008/04/grafrom2a.pdf
  • ◐ WEB-PRIMAR (text integral). Anul e necunoscut.
• [D3] Dumitru Draica, „The Representatives of the Transylvanian School and the Cultivation of Romanian Language”, CCI3, Ed. Univ. Petru Maior, 2014.
  • https://www.diacronia.ro/indexing/details/A22339/pdf
  • ◐ WEB-PRIMAR.
• [D4] Adina Dragomirescu, „Ortografia limbii române: definiție, scurt istoric, instrumente. Principiul fonologic”, Limba Română, 2012.
  • https://www.diacronia.ro/indexing/details/A20739/pdf
  • ◐ WEB-PRIMAR (fragmente).
• [D5] Ela Cosma, „Ortografia limbii române cu litere latine în Transilvania... 1847-1895”, Anuarul Institutului de Istorie „George Barițiu” Cluj, Series Historica 64, 2025, doi:10.59277/AIIGB/2025.64.22.
  • https://historica-cluj.ro/wp-content/uploads/2025/11/22_ANUAR-HISTORICA_2025_Cosma.pdf
  • ◐ WEB-PRIMAR.
• [D6] Frithjof Wöhrmann (LMU München), „Romanian Transitional Alphabets: A Critical Reevaluation”, rezumat LSRL 49 (anul nu e scris în document).
  • https://linguistics.uga.edu/sites/default/files/LSRL49-abstracts/WOHRMANN_11.pdf
  • ◐ WEB-PRIMAR.
• [D7] Aldea, Vremir, Leucuța, „Variații de scriere în Dialogu...”, Caietele Sextil Pușcariu II, 2015, p. 57-59.
  • https://csp.inst-puscariu.ro/pdf/CSP%20II/CSP%20II%20%5BPages%2057%20-%2065%5D.pdf
  • ◑ WEB-SECUNDAR. Susține că introducerea Lexiconului din 1825 retipărește textul din 1819 „fără modificări”.
• [D8] F.-E. Nuțiu, „Contribuția Școlii Ardelene...”, 2004.
  • https://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A19290/pdf
  • ◑ WEB-SECUNDAR. Susține că Maior a folosit ş și ţ „pentru prima dată”.
• [D9] Gh. Chivu, „Școala Ardeleană și regionalismul”, CSP III, 2017, p. 102.
  • https://csp.inst-puscariu.ro/pdf/CSP%20III/CSP_III%20%5BPages%20100%20-%20110%5D.pdf
  • ✔ EU, citit integral pe 27.10.2026. Articolul e despre regionalismele lexicale din scrierile Școlii Ardelene, nu despre ortografie sau semne diacritice.
  • Aduce doar trei lucruri tangente:
    • confirmă bibliografic Orthoepia lui Montan' (Sibiu, 1826) și notează cuvintele regionale din ea (batâr, boltă, feştit...);
    • îi pomenește pe Montan' și Csokotis printre autorii epocii;
    • reafirmă că obiectivul mișcării era „demonstrarea latinităţii şi romanităţii limbii române”.
  • Nimic despre ş/ţ.
• [D10] I. Camară, „Versiunile românești ale rugăciunii Tatăl nostru...”, p. 45 (Stroici 1593).
  • https://www.diacronia.ro/indexing/details/A19563/pdf
  • ◑ WEB-SECUNDAR. Vezi și https://www.diacronia.ro/indexing/details/A30314/pdf
• [D12] 100 de ani de grafie românească (Biblioteca Județeană Iași, 2018; editor probabil C. Acozmei).
  • https://bjiasi.ro/wp-content/uploads/2019/01/REFORME-ORTOGRAFICE.pdf
  • ◑ WEB-SECUNDAR. Susține: alfabetul latin oficial în 1860; ordinul Ghica, cu trimitere la D. Macrea, Cercetări de lingvistică 1-2/1959, p. 7-29.
• [D11] D. Pantaleoni, „Observații asupra textelor românești vechi cu alfabet latin (1570-1703)”, Philologica Jassyensia III/1, 2007.
  • https://www.diacronia.ro/indexing/details/A807/pdf
  • ◑ WEB-SECUNDAR.

E. Wikipedia (◑ WEB-SECUNDAR; folosită numai pentru context sau ca punct de plecare)

• https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98 („Ș”): Maior; fragmentul lui Maiorescu despre „sedilele sub t, d și s” (cuvântul „urâte” neverificat); decizia din 2003.
• https://en.wikipedia.org/wiki/S-comma: Lexiconul din 1825; forma de „c mic”.
• https://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_transitional_alphabet: „symbols of Romanian unity”; Cuza 1862 (neconfirmat de alte surse).
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Alfabetul_de_tranzi%C8%9Bie
• https://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_Cyrillic_alphabet: tabelul 1833-1860 (Ш și Ц neschimbate).
• https://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_alphabet
• https://en.wikipedia.org/wiki/Comma_(diacritic): letona și livoniana; d̦ românesc; latgaliana siberiană (neverificat).
• https://en.wikipedia.org/wiki/Cedilla: utilizatorii lui ş și ç în limbile turcice; albaneza; marshalleza.
• https://en.wikipedia.org/wiki/%C5%9E („Ş”): ş în azeră, găgăuză, turcă, turkmenă, tătară crimeeană, kurdă și tătară.
• https://en.wikipedia.org/wiki/Gagauz_alphabet: ş ç ţ cu sedilă; Hotărârea 1421/1993, modificată în 1996.
• https://en.wikipedia.org/wiki/Livonian_alphabet: Ļ Ņ Ŗ Ț D̦.
• https://en.wikipedia.org/wiki/Latvian_orthography: comisia din 1908; Ŗ eliminat în 1946.
• https://en.wikipedia.org/wiki/Aromanian_alphabet: standardul de la Bitola (1997).
• https://en.wikipedia.org/wiki/Turkish_alphabet și https://tr.wikipedia.org/wiki/Harf_Devrimi: context despre reforma din 1928, fără informații despre originea literelor.
• https://en.wikipedia.org/wiki/ISO/IEC_8859-16: publicarea pe 15.07.2001; „SR 14111 in 1998”.
• https://en.wikipedia.org/wiki/D_with_comma: decretul Eforiei din 1858; ordinul Ghica din 1860.
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Ortografia_limbii_rom%C3%A2ne și https://ro.wikipedia.org/wiki/Alfabetul_limbii_rom%C3%A2ne: panorama reformelor (1860-1993).
• https://dexonline.ro/definitie/sedil%C4%83: definiția sedilei („semn diacritic în formă de virgulă”), citită doar ca rezumat.

F. Văzute doar în rezumate de căutare (○ REZUMAT, nedeschise)

Nu susțin singure nicio afirmație din raport.

• [F1] Afirmația că ţ găgăuz ar fi fost „adăugat ca ț din română”, care provine dintr-un rezumat despre https://en.wikipedia.org/wiki/Gagauz_language. În note e marcată [N].
• [F2] Varianta de pe academia.edu a cărții lui Boerescu (HTTP 403). Nu contează, pentru că avem cartea integral [A2].
• [F3] Andronovs & Leikuma 2009, despre latgaliana siberiană: http://www.lu.lv/fileadmin/user_upload/lu_portal/apgads/PDF/Baltu-filologija_XVIII-1-2_2009.pdf
• [F4] Postări Unicode nedeschise:
  • https://unicode.org/mail-arch/unicode-ml/y2013-m07/0032.html
  • https://unicode.org/mail-arch/unicode-ml/y2013-m07/0109.html
  • https://unicode.org/mail-arch/unicode-ml/y2002-m02/0426.html
  • https://unicode.org/mail-arch/unicode-ml/Archives-Old/UML008/0197.html
  • https://unicode.org/mail-arch/unicode-ml/Archives-Old/UML008/0035.html
• [F5] V. Ernštreits, „Livonian Orthography”, 2007: https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=275020
• [F6] O oglindă veche a Wikipediei, cu afirmația nesusținută că Ş vine din Ș-ul românesc: https://wikipedia2007.classicistranieri.com/en/t/u/r/Turkish_alphabet.html. Afirmația e confirmată acum de sursa primară [B20].
• [F8] Afirmații populare despre Ghica, Urechia și „decretul Cuza 1862” (euronews.ro, evz.ro, adevarul.ro, limbaromana.org). Nu sunt folosite. „Decretul Cuza 1862” rămâne nedocumentat.
• [F9] Rezoluția WG2 M45.21 (respingerea cererii românești de modificare a ISO 6937). Apare doar în rezumate de căutare și e marcată [N].
• [F10] Textul Legii 183/2006. Nu a fost găsit. Rezumatul lui vine din DOOM3 [B19] și din Ordinul 414/2006 [B17].
• [F7] Pagini despre instrumente pentru diacritice:
  • https://kitblog.com/romanian-diacritic-marks
  • https://lists.openstreetmap.org/pipermail/talk-ro/2009-June/000059.html
  • https://launchpad.net/bugs/108057

G. Linkuri eșuate (✖)

• https://www.academia.edu/33673280/DIN_ISTORIA_SCRIERII_ROM%C3%82NESTI_2014_full_text_ (HTTP 403)
• https://brandient.com/kit-on-romanian-diacritics (HTTP 403)
• https://ataturkansiklopedisi.gov.tr/bilgi/harf-devrimi/ (conexiune refuzată)
• http://iit.iit.tuiasi.ro/philippide/asociatia/asociatia_admin/upload/III_1_Pantaleoni.pdf (s-a folosit copia de pe diacronia, [D11])
• archive.org: fișierele hOCR ale Lexiconului (HTTP 500) și fișierul djvu.txt al lui Laurian 1853 (s-a folosit imaginea paginii)
• legislatie.just.ro: Legea 183/2006 n-a fost găsită; ID-ul ghicit 72163 a dat HTTP 403. Legea 500/2004 (56721) a dat HTTP 403 la acces direct, dar s-a putut citi ca rezumat.
• Documentul WG2 N1604 (rezoluțiile de la Creta, 1997) nu e online, nici pe unicode.org, nici pe open-std.org: HTTP 404 pe toate variantele.
• WG3 N385 și N401 (propunerile românești, 1997-1998): indisponibile în orice format.
• https://learn.microsoft.com/en-us/typography/fonts/european-union-expansion-font-update (HTTP 404; s-a folosit pagina arhivată, [C17])
• https://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_248655_1904.pdf (HTTP 404; s-a folosit copia dspace, [B13])
• https://acad.ro/institutia/ACADEMICA/2025/nr01_02/01_02_art14.pdf (blocat de verificarea anti-bot, HTTP 429)
• https://www.evertype.com/standards/iso8859/ (acces refuzat)

H. Surse noi din 27.10: legi, tipografii, oameni (note/09-11)

Fiecare notă are lista completă, cu etichetele ei. Aici sunt doar sursele-cheie.

Legi și decrete

• ✔ EU: N. Densușianu, Sistema ortografică a limbei române, 1904, p. 14 și 16 (Decretul regal din 15.05.1881, MO nr. 35/1881). https://restitutio.bcub.ro/storage/item/2024/Feb/sistema-ortografica-a-limbei-romane/7CmIYuqjuVyh8AHHCzlHGD1NEsz40FFqUQT00dmD.pdf
• ✔ EU: Analele Academiei Române, seria II, t. XXIX, Dezbateri, p. 145-146 (ședința din 27.03.1907: decretul regal care declară ortografia „oficială și obligatorie”, MO nr. 289), scanări în același folder.
• ◑ WEB-SECUNDAR: T. P. Păcescu, Boabe de grâu, 1933, p. 658, 664 (Regulamentul Sinodului din 1881). https://restitutio.bcub.ro/storage/item/2024/Aug/tipografia-cartilor-bisericesti/UYzqinyaslMBYPHRZgtsTTqA2ghRO4qes1ebI5i9.pdf
• ◐ WEB-PRIMAR: legislatie.just.ro: HG 657/1991 (1950), hotărârile din 1993 (92723, 92726), Legea 752/2001 (33006), Legea 500/2004 (56721), Legea 183/2006 (71963), Ordinul 414/2006 (75892), HG 295/2021 (240117), Legea 119/1996 (138127), HG 255/2024 (280598).
• ◐ WEB-PRIMAR: legis.md: Legea 3462-XI/1989 (doc_id 96067), Legea 3465-XI (136167), Constituția RM (145723), Legea 173/2005 (142463); CEFAN pentru Legea 52/2023 și legea PMR din 1992.
• ◐ WEB-PRIMAR: presa austriacă din 1860 (ANNO): Pester Lloyd, 21.10.1860; Die Presse, 7.09.1860; Gerichtshalle, 6.08.1860.
• ✔ EU: T. Cipariu, Principia de limba si de scriptura, ed. II, Blaj, 1866 (textul OCR de pe archive.org): renunțarea la „cedilele sub c, d, t, s”. https://archive.org/details/cipariu-timotei-principia-de-limba-si-de-scriptura

Tipografii

• ✔ EU: Maior 1819, pagina de titlu („Regium Revisorem Librorum Budensem”) și p. 5, §9 (schimbări în tipografie „quin vel advertant lectores”).
• ✔ EU: Boerescu p. 252, 304, 306, 323, 334, 362, 369, 377, 385.
• ◑ WEB-SECUNDAR: Avram 2005 (secția românească a Tipografiei din Buda). https://www.diacronia.ro/indexing/details/A19337/pdf
• ◑ WEB-SECUNDAR: Moașa Nazare 2007 (tipografia din Brașov, literele vândute la greutate). https://www.diacronia.ro/indexing/details/A19377/pdf
• ◑ WEB-SECUNDAR: E. Mârza, despre Kurzböck. https://revistatransilvania.ro/eva-marza-tipograful-vienez-joseph-lorenz-von-kurzbock-si-cartea-romaneasca-veche-vector-al-identitatii-culturale/
• ◑ WEB-SECUNDAR: Encyclopaedia Britannica, ed. 6, 1823, „Matrice”; Kaplan 2011; Jacquerye 2013 (Unicode L2/13-155); J. Allan 2003 (lista Unicode).
• ✔ EU: V. Ciornei, interviu, g4media, 31.08.2021 (literele lipsă la tipar în 1989). https://www.g4media.ro/limba-romana-are-o-pozitie-dominanta-in-republica-moldova-vsevolod-ciornei-scriitor-participant-la-miscarea-de-renastere-nationala-din-anii-80.html

Oameni

• ◑ WEB-SECUNDAR: Wikipedia ro și en, pentru biografii (lista din note/11).
• ✔ EU: AMAN, fișa „Maiorescu, Ioan” (născut Trifu; studii). https://aman.ro/betawp/wp-content/uploads/personalitati/M/maiorescu%20ioan.pdf
• ◑ WEB-SECUNDAR: ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Maiorescu („pentru a sublinia înrudirea cu Petru Maior”, fără sursă). De verificat în N. Bănescu și V. Mihăilescu, Ioan Maiorescu, București, 1912.

Ediții academice (adăugat pe 27.10)

• ✔ EU: E. Pavel (coord.), Școala Ardeleană, vol. I, Scrieri istorice, prefață de E. Simion, București, Academia Română și FNSA, 2018 (colecția „Opere fundamentale”), 1.712 p. https://ebib.inst-puscariu.ro/bibliotecadigitala/editiicritice/pdf/Scoala-Ardeleana_Vol-01.pdf. Am folosit „Cronologie” (p. CXCII, CXCV, CXCVI, CCV, CCIX, CCXV) și „Introducere” (p. CXLVII, CLIV, CLXII); detalii în note/10_tipografii.md.
• ✔ EU: F. Fugariu (ed.), Școala Ardeleană, vol. I, studiu introductiv de R. Munteanu, București, Albatros, 1970, 368 p. (texte din 1779-1806). https://biblioteca-digitala.ro/reviste/carte/scoala-ardeleana-1.pdf; OCR slab, citit pe imagine. Am folosit p. 347: prefața lui Șincai la Elementa (1805), în traducere.

I. Surse noi din 29-30.10

Toate sunt citate, cu pagina, în notele poveștii.

Tipărituri și manuscrise vechi

• ✔ EU: S. Sarnicki, Statuta y metrika przywileiow koronnych, Cracovia, 1594, p. 1223-1224 („Pacierz Wołoski”, textul lui Stroici). https://polona.pl/item/statuta-y-metrika-przywileiow-koronnych,NzUzOTU5NDc/
• ✔ EU: V. Piluzio, Dottrina Christiana tradotta in lingua Valacha, Roma, 1677: pagina de titlu, p. 1 și p. 4 (scanare Dacoromanica, prin blogul Tipărituri vechi); BRV I, nr. 67.
• ✔ EU: J. Molnar [I. Piuariu-Molnar], Deutsch-Walachische Sprachlehre, Viena, 1788, p. 2-3 (BCU Iași, CS-RV371). https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/601
• ✔ EU: B. P. Hasdeu, „Anonymus Lugoshiensis”, Revista pentru istorie, archeologie și filologie, VI, 1891, p. 1-48 (facsimilul paginii 16 a dicționarului anonim). https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/23534
• ✔ EU: N. Maniu Montan', Orthoepia, Sibiu, 1826 ([A10]).
• ✔ EU: A. Pumnul, Grammatik der rumänischen Sprache für Mittelschulen, Viena, 1864, p. 8 (Ш = s̄, Ц = t̄). https://archive.org/details/grammatikderrumn00pumn
• ✔ EU: T. L. Maiorescu, Einiges Philosophische in gemeinfasslicher Form, Berlin, 1861. https://archive.org/details/einigesphilosoph00maio
• ✔ EU: T. Maiorescu, Critice, București, 1874 (p. 113, 158, 193-195, 211-212, 333-334; pagina PDF = pagina tipărită + 24). https://archive.org/details/critice00maio
• ✔ EU: Transilvani'a / Transilvania, revista ASTREI, anul XX, nr. 23-24, 1889, și anul XXI, nr. 1, 1890, p. 1-3, 29-32 (BCU Cluj); pentru comparație, numerele 1 din 1881-1905.
• ✔ EU: Analele Academiei Române, seria II, t. XXIX (1906-1907), Desbaterile, p. 145-146 (fișierul din itemul archive.org al tomului 27; vezi note/09).
• ✔ EU: N. Densușianu, Sistema ortografică a limbei române, 1904, p. 16 (decretul din 15.05.1881; nota 2: MO nr. 35/1881).

Studii și lucrări de referință

• ✔ EU: T. P. Păcescu, „Tipografia cărților bisericești”, Boabe de grâu, 1933, p. 654-674 (p. 658, 664: regulamentul Sinodului din 1881). Regulamentul însuși nu l-am văzut. https://restitutio.bcub.ro/storage/item/2024/Aug/tipografia-cartilor-bisericesti/UYzqinyaslMBYPHRZgtsTTqA2ghRO4qes1ebI5i9.pdf
• ✔ EU: R. Ritzler, P. Sefrin, Hierarchia Catholica Medii et Recentioris Aevi, vol. V, Padova, 1952, p. 255 (Piluzio: născut în dieceza Civita Castellana, la Vignanello; mort la Roma, 6.01.1704). https://archive.org/details/hierarchiacathol05eubeuoft/page/255/
• ✔ EU: E. Dumea, Istoria Bisericii Catolice din Moldova, Iași, 2005, p. 81-82 (Piluzio, „originar din Vignanello”). https://emildumea.wordpress.com/wp-content/uploads/2011/12/emil-dumea-istoria-bisericii-catolice-din-moldova1.pdf
• ◑ WEB-SECUNDAR: Misionari catolici despre Faraoani (scrisorile semnate „Vito Pilutio da Vignanello”). https://www.asrocatolic.ro/asrocatolic_htm_files/misionari_catolici.pdf
• ◑ WEB-SECUNDAR: Catholic-Hierarchy, „Archbishop Vitus Piluzzi” (dă greșit Città di Castello). https://catholic-hierarchy.org/bishop/bpiluzzi.html
• ✔ EU: Gh. Chivu, „Dictionarium Valachico-Latinum, primul lexicon bilingv original din scrisul românesc”, Diacronia, 14, 2021, A188 (cota manuscrisului, H 3). https://www.diacronia.ro/ro/journal/issue/14/A188/ro/pdf
• ✔ EU: Al. Niculescu, „Tatăl nostru”, Dacoromania, s.n., XI–XII, 2006-2007, p. 17-75 (p. 57: manuscrisul lui Stroici nu e cunoscut). https://dacoromania.inst-puscariu.ro/articole/2006-2007_1.pdf
• ✔ EU: Șt. Cazimir, Alfabetul de tranziție, 2006, p. 119, și D. Dragnev, I. Gumenâi, Paleografia, 2003, p. 100: slova rămasă în 1856 e ъ, verificat pe imaginea paginii (locale, [A3], [A4]).
• ◐ WEB-PRIMAR: F. Kresznerics, Magyar szótár, Buda, 1831 (deák = latinus). https://real-eod.mtak.hu/3988/
• ◐ WEB-PRIMAR: M. Frîncu et al., Unicode L2/24-215, 2024 (literele de tranziție ale lui Heliade). https://www.unicode.org/L2/L2024/24215-heliade-chars.pdf
• ◑ WEB-SECUNDAR: The Jewish Encyclopedia, „Lazarus, Moritz” și „Steinthal, Hermann (Heyman)”. https://jewishencyclopedia.com/articles/9689-lazarus-moritz
• ◑ WEB-SECUNDAR: ro.wikipedia.org, „Ioan Piuariu-Molnar” (anii de viață). https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Piuariu-Molnar

Negocierile ISO, 1997-1999

• ✔ EU: WG 3 N439 (fax IRS, 23.07.1997) și N441 (poziția Olandei, 10.03.1998). https://open-std.org/JTC1/SC2/WG3/docs/
• ✔ EU: WG 2 N1822 (Olanda către JTC 1, 1998), N1879R (răspunsul WG 2, 25.09.1998), N1903 (procesul-verbal, Londra, 1998, p. 21-23), N2059 (votul pentru 8859-16, 5.07.1999), N2117 (fax ASRO, 25.08.1999). https://www.unicode.org/wg2/docs/

Turcia și București, 1928

• ✔ EU: Elifbâ Raporu, Istanbul, Devlet Matbaası, 1928, originalul cu litere arabe (scanare İSAM), p. XXVI, XXIX, XXX. http://isamveri.org/pdfrisaleosm/R156057.pdf
• ✔ EU: Legea nr. 1353 („Türk Harflerinin Kabul ve Tatbiki Hakkında Kanun”), 1.11.1928, Resmî Gazete nr. 1030, 3.11.1928, p. 6001-6003. https://www.resmigazete.gov.tr/arsiv/1030.pdf
• ✔ EU: Hâkimiyet-i Milliye, Ankara, nr. 2587, 21.09.1928, p. 1 (Biblioteca Atatürk a Primăriei Istanbul, prin Wikimedia Commons). https://commons.wikimedia.org/wiki/File:1928_09_21_Hakimiyeti_Milliye.jpg
• ✔ EU: Milliyet, Istanbul, nr. 1041, 4.01.1929, p. 1 (Biblioteca Universității din Istanbul, prin Wikimedia Commons). https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Milliyet_1929_kanunusani_4.pdf
• ✔ EU: Monitorul Comunal al Municipiului București, anul XXVII, nr. 45, 4.11.1928, p. 1 (Biblioteca Metropolitană București, prin Dacoromanica; pe Commons, „Monitorul Primăriei București”). https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Monitorul_Prim%C4%83riei_Bucure%C8%99ti_1928-11-04,_nr._45.pdf

Căutate fără rezultat (30.10)

• Resmî Gazete nr. 1054 (descărcarea de pe resmigazete.gov.tr nu s-a încheiat); Cumhuriyet, 1.12.1928 (doar cu abonament).
• Codicele civil al Moldaviei, Iași, 1862: catalogul digital al Bibliotecii Academiei (e-acad), BCU Iași, archive.org, MDZ (München), Wikimedia Commons.
• ✖ EȘUAT: bibl-dlr.solirom.ro (domeniul nu mai există).