Capitolul 2 din 8 · Ce nu merge azi~3 minute

Statul are sute de site-uri și niciun set comun de reguli despre cum se folosesc

Nu scriu acest capitol ca să arăt cu degetul. Oamenii care fac aceste site-uri lucrează adesea cu bugete mici și fără un model de la care să pornească. Problema nu e a unei instituții. E a sistemului.

1. Sute de site-uri, fiecare cu regulile lui

În lista publică a registrului .gov.ro am numărat peste 600 de subdomenii, ale peste 200 de instituții. La ele se adaugă site-urile primăriilor și ale consiliilor județene, care nu sunt obligate să folosească .gov.ro și au domenii proprii.

N-am găsit nicio bibliotecă de componente publicată de stat pe care aceste site-uri s-o poată folosi. Chiar și produsele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) folosesc patru tehnologii diferite, fără un ghid comun de interfață.

2. Multe site-uri nu pot fi folosite de toată lumea

Doar 25% dintre cele 1.379 de site-uri publice verificate de ADR în 2025 au fost evaluate ca accesibile, la verificarea pe desktop. Alte 691 au fost parțial accesibile, iar 346 inaccesibile. ADR a combinat verificări manuale cu instrumente automate.

„Accesibil” înseamnă că poate fi folosit și de cineva care nu vede bine, care nu poate folosi mouse-ul sau care folosește un program ce citește ecranul.

Problema nu e nouă. Un studiu din 2012 a găsit că niciuna dintre paginile principale ale celor 60 de municipii analizate nu respecta nici măcar nivelul minim al standardului internațional de accesibilitate.

3. Serviciile publice online sunt folosite mult mai puțin în România

Doar 25,4% dintre utilizatorii de internet din România au folosit, în 2025, un site sau o aplicație a unei autorități publice. Media UE este 76%. E cel mai mic procent din UE (Eurostat). În Indicele OCDE pentru guvernare digitală 2025, România are scorul 0,24 din 1, cel mai mic dintre cele 42 de țări evaluate. Media OCDE e 0,70.

Datele nu spun că designul este cauza acestei diferențe. Dar un serviciu greu de folosit adaugă încă o barieră între om și administrație.

4. Chiar și regulile existente au goluri

Guvernul are un ghid de identitate vizuală, publicat pe identitate.gov.ro. E un început bun, dar:

• nu a fost aprobat prin niciun act normativ, așa că nu e obligatoriu, cu excepția proiectelor cu fonduri europene;
• una dintre culorile lui, cea a barei de antet pentru prefecturi, nu are suficient contrast cu textul alb ca să poată fi citită ușor de toată lumea;
• folosește fonturi cu licență comercială, nu fonturi libere pentru web.

5. S-a mai încercat

În 2016–2017 a existat un ghid de design pentru site-urile statului, în limba română (design.gov.ro). A fost abandonat la aproximativ 70%. Domeniul a dispărut. Lecția pe care o văd eu: fără o instituție responsabilă, fără buget și fără o echipă permanentă, un astfel de proiect riscă să fie abandonat.

6. Nu știm cât costă

Nu există un inventar public al serviciilor digitale ale statului și nici o evidență a cât cheltuie fiecare instituție pe site-ul ei. Asta e, în sine, o problemă: nu poți îmbunătăți ce nu măsori.

Ce merge deja

Nu pornim de la zero. Există reguli bune, pe care un sistem de design le-ar putea face ușor de respectat:

• Structura minimă a site-urilor instituțiilor este stabilită prin lege: cinci secțiuni obligatorii, de la „Despre instituție” la „Integritate instituțională”.
• Fiecare site public trebuie să aibă o secțiune „Accesibilitate” pe prima pagină, cu un model oficial de declarație în limba română.
• Culorile drapelului au valori exacte în lege, din 2023.
• Butonul „Conectare cu ROeID” are reguli publice de aspect.
• Legea nr. 242/2022 cere deja ca serviciile digitale să fie orientate spre utilizator, incluzive și multilingve.
• Republica Moldova are, din 2025, un sistem de design în limba română, cu cod liber de folosit.

Ce este, de fapt, un sistem de design →