Resurse · Proiectul de lege și această viziune~3 minute
Același obiectiv, alt drum
Proiectul de lege PL-x 300/2026 și viziunea de pe acest site au în comun un singur punct de pornire: serviciile digitale ale statului nu au astăzi reguli comune. Diferența e de drum. Proiectul de lege pornește de la obligație. Eu propun să pornim de la produs.
Proiectul e folosit aici doar ca referință. Citatele din el sunt între ghilimele și au articolul indicat. Restul textului îmi aparține. Comparația se referă la forma adoptată de Senat la 1 aprilie 2026, aflată acum la Camera Deputaților. Dacă textul se schimbă, actualizez pagina.
Unde suntem de acord
Proiectul prevede câteva lucruri pe care le propun și eu:
- un sistem comun pentru interfețele serviciilor publice digitale (art. 2 lit. f);
- accesibilitatea printre principii (art. 3 lit. b);
- cod deschis, pe o platformă centrală (art. 6 alin. 2 lit. g);
- un raport public anual (art. 6 alin. 2 lit. f) și derogări publicate (art. 4 alin. 6);
- cerințe în achizițiile publice (art. 8);
- o evaluare independentă după 36 de luni (art. 11 alin. 4).
Unde văd lucrurile altfel
| Tema | Proiectul de lege | Această viziune | De ce |
|---|---|---|---|
| Ordinea | Obligațiile și amenzile vin înainte ca sistemul să existe; nu există termen pentru construirea lui (art. 4, art. 10, art. 11) | Întâi produsul, apoi obligația, după ce s-a dovedit în practică | Toate statele UE care au impus un sistem de design l-au construit mai întâi |
| Calendarul | O dată fixă, 1 ianuarie 2028, pentru serviciile existente (art. 4 alin. 4) | 36 de luni, cinci etape, cu verificare la capătul fiecăreia și posibilitatea de oprire | O dată fixă nu ține cont dacă sistemul e gata |
| Cum se convinge o instituție | Amenzi de 7.500–10.000 lei, plătite de o instituție publică (art. 10 alin. 1) | Condiții de finanțare și de aprobare a proiectelor IT, plus un sistem atât de util încât e mai ușor să-l folosești decât să nu-l folosești | În alte țări, pârghiile financiare au funcționat; amenzile între instituții, aproape deloc |
| Primăriile | Fiecare instituție plătește singură adaptarea, din bugetul propriu (art. 9 alin. 2) | Un fond separat, din bani europeni, plătit după o verificare independentă | Multe primării nu au buget pentru IT. Italia a procedat așa, cu rezultate măsurabile |
| Cine decide standardul | Consiliul Național pentru Transformare Digitală ar aviza actele ADR (art. 7). Din acest consiliu fac parte și organizații private (HG nr. 89/2020, art. 17) | O echipă publică ia deciziile tehnice; firmele contribuie, dar nu votează | Firmele nu ar trebui să stabilească cerințele pe care vor fi plătite să le îndeplinească |
| Dreptul utilizatorului | Instituția remediază o problemă semnalată „dacă consideră că acestea se aliniază principiilor” (art. 5 alin. 2) | Dreptul de a semnala și de a primi răspuns într-un termen clar | Mai ales pentru persoanele cu dizabilități, acesta e principalul mijloc de a elimina o barieră |
| Limbile | Nu sunt menționate în text | Arhitectură multilingvă din prima zi: română, maghiară, engleză, apoi alte limbi pe etape | Legea nr. 242/2022 cere deja multilingvism în serviciile digitale |
| Colaborarea | ADR administrează sistemul și permite „contribuții controlate” (art. 6 alin. 2 lit. g) | Un model cu patru roluri: statul, o echipă permanentă, universitățile, firmele | Un singur actor e un risc. Așa au murit alte sisteme |
| Finanțarea | Fără fișă financiară; Consiliul Fiscal nu și-a putut exprima opinia (dosarul legislativ) | Un buget estimat, pe etape, cu ipotezele scrise | Nu poți evalua economiile fără un punct de plecare |
Cum s-ar putea împăca cele două
Cred că proiectul de lege și această viziune nu se exclud. Văd două variante:
- Proiectul e amendat la Camera Deputaților și devine o lege-cadru: dă mandatul, finanțarea și responsabilitatea, iar obligațiile curg abia după publicarea primei versiuni a sistemului.
- O lege vine mai târziu, după ce sistemul a funcționat, ca să-l consacre juridic.
Mai e un element de context: Guvernul a anunțat, în programul său din octombrie 2026, o lege a „guvernanței digitale integrate”, cu „standarde unice de interfață”. Ar fi important ca, în final, să existe un singur standard, nu două.
Pentru specialiști
Problemele principale identificate în analiza critică a formei Senatului:
- natura juridică a cerințelor nu e definită, iar amenda se raportează la documente tehnice care se pot schimba (OG nr. 2/2001 cere ca fapta contravențională să fie stabilită clar printr-un act normativ);
- „modernizarea majoră”, principalul declanșator al obligațiilor, nu e definită;
- posibilă dublă sancționare cu OUG nr. 112/2018, art. 11 (accesibilitate, 5–10 puncte-amendă, cu somație prealabilă de până la 6 luni);
- avizul CNTD: HG nr. 89/2020, art. 17, îl definește ca organ consultativ al ADR, ale cărui decizii „nu sunt obligatorii”;
- cuvântul „gratuit” s-a pierdut din definiția resurselor SUDD (Sistemul Unic de Design Digital, cel prevăzut de proiect), în amendamentul din comisie („puse la dispoziție cu titlu,”);
- HG-ul de aplicare concentrează nouă elemente esențiale, cu termen de 60 de zile și fără consecințe dacă nu e adoptat.
Lista completă a propunerilor de amendare: Analiza proiectului de lege, §12. Soluțiile din alte state: Legile statelor UE, §6.
Pe ce mă bazez
Trimiterile duc la versiunile publice ale documentelor mele de cercetare; numărul secțiunii (§) duce direct la paragraful citat.
| Afirmație | Document | Unde |
|---|---|---|
| Textul adoptat de Senat | Forma adoptată de Senat | integral |
| Meritele proiectului | Analiza proiectului de lege | §11 |
| Ordinea, calendarul, derogările | Analiza proiectului de lege | §4 |
| Dreptul utilizatorului („dacă consideră”) | Analiza proiectului de lege | §5 |
| CNTD | Analiza proiectului de lege | §6.3 |
| Amenzile, OUG 112/2018 | Analiza proiectului de lege | §7 |
| Finanțarea, Consiliul Fiscal | Analiza proiectului de lege | §8 |
| „cu titlu,” | Analiza proiectului de lege | §9 |
| Ce n-a făcut nicio altă țară; pârghiile care funcționează | Legile statelor UE | §1, §5–§7 |
| Cele două variante de împăcare; legea guvernanței digitale integrate | Propunerea completă | §13.3 |
| Multilingvismul în Legea 242/2022 | Ce există deja în România | §11 |