Cercetare · Legile statelor UE
Cum au făcut statele UE un sistem de design obligatoriu
Este o analiză comparativă a actelor normative prin care statele Uniunii Europene au făcut obligatoriu un sistem de design guvernamental (un set comun de reguli și piese de interfață pentru site-urile și serviciile statului). Situația este cea de la 19 octombrie 2026 și acoperă celelalte 26 de state membre ale UE. Aici găsești ce au adoptat statele, cum aplică regulile și ce lecții se pot trage pentru proiectul de lege PL-x 300/2026.
Metodă. Pentru fiecare stat am căutat instrumentele adoptate și în vigoare: legi, ordonanțe, hotărâri și decizii de guvern, ordine ministeriale, ghiduri obligatorii, circulare. Citatele-cheie pentru Slovacia, Ungaria, Portugalia, Italia, Grecia, Cehia, Franța și Germania au fost verificate direct în textele oficiale. Punctele pe care nu le-am putut confirma inițial au fost reverificate la 19.10.2026 (§8). Documentul este o analiză de politică publică, nu consultanță juridică.
1. Pe scurt
- Doar 3 state au un act cu forță de lege care cere explicit sistemul de design:
- Slovacia: lege, decret ministerial și metodologie obligatorie, cu amenzi;
- Ungaria: lege și hotărâre de guvern (HG), cu sancțiuni puternice;
- Portugalia: decret-lege și ordine ministeriale cu termene. - Alte 5 state îl impun prin instrumente de rang inferior sau indirect:
- Italia: lege, ghid obligatoriu al Agenției pentru Italia Digitală (AgID) și condiționarea fondurilor din planul de redresare și reziliență (PNRR);
- Grecia: lege și decizie ministerială care face obligatoriu ghidul de design gov.gr;
- Franța: circulară a prim-ministrului și procedură de avizare;
- Cehia: hotărâri de guvern și avizarea proiectelor IT de către DIA, agenția digitală a statului;
- Germania: o lege și o ordonanță impun calitatea serviciilor, dar sistemul de design (KERN) rămâne explicit voluntar. - Alte câteva state au doar pârghii parțiale:
- Belgia (Flandra): o identitate vizuală unică, impusă prin decret;
- Danemarca: sistemul de design e condiție pentru listarea pe portalurile naționale;
- Spania, regiunea Aragón: o circulară regională;
- Croația: Legea privind infrastructura informațională a statului (NN 72/2025) cere servicii electronice uniforme, prin ghiduri adoptate de Guvern, și sancționează persoana responsabilă cu amenzi de 3.000–6.630 €, aplicabile din 2027. Legea nu instituie însă un sistem de design;
- Lituania: publicare obligatorie pe un portal unic;
- Bulgaria: reguli obligatorii de identitate instituțională pentru site-uri, aprobate prin ordin ministerial în 2023. - Restul au un sistem de design fără niciun act obligatoriu (Țările de Jos, Finlanda, Estonia, Irlanda, Cipru, Polonia, Spania la nivel național) sau nu au un sistem de design național (Slovenia, Croația, Bulgaria, Letonia, Lituania, Malta). Câteva au doar o parte: Belgia (doar Flandra), Austria (la nivel federal, doar identitate vizuală), Luxemburg (doar un cadru comun pentru conținut), Suedia (doar sistemele unor agenții). Unele dintre ele au totuși reguli obligatorii pentru identitatea vizuală sau pentru site-uri (§4).
- PL-x 300/2026 ar pune România în grupul cel mai strict. Ar fi singura țară care impune prin lege un sistem de design înainte ca acesta să existe. Toate celelalte au construit întâi sistemul și abia apoi l-au făcut obligatoriu.
- Aproape nicio țară nu se bazează pe amenzi între instituții publice. Excepțiile sunt Slovacia (amendă pentru administratorul sistemului; nu am găsit nicio amendă aplicată), Ungaria (amenda e una dintre mai multe pârghii) și Croația (amendă pe persoana responsabilă, din 2027). Pârghiile care funcționează sunt:
- avizarea proiectelor;
- condiționarea finanțării;
- nulitatea contractelor încheiate fără aviz;
- condiționarea accesului pe portalul național. - Mai multe state exclud administrația locală sau o finanțează. Slovacia, Portugalia și Franța o exclud. Italia a atras-o cu 400 mil. € din PNRR, plătite doar după verificarea conformității. Ungaria, Grecia și Germania o includ (§2).
2. Tablou general
| Stat | Instrumentul principal | Sistemul de design e obligatoriu? | Administrația locală | Pârghia de aplicare | Amenzi |
|---|---|---|---|---|---|
| Slovacia | Legea 95/2019 + Decretul 78/2020 (Anexa 12) | Da (ID-SK) | Exclusă | Avizare, plan anual, ordin de remediere | 250–25.000 € |
| Ungaria | Legea CIII/2023 + HG 322/2024 | Da („cadrul de design”) | Inclusă | Oprirea finanțării, suspendare, nulitatea contractelor | Da |
| Portugalia | Decretul-lege 49/2024 + ordine | Da (gov.pt, Ágora) | Exclusă | Aviz pentru investiții IT; contractele fără aviz sunt nule | Nu |
| Italia | Codul administrației digitale + ghidul AgID 224/2022 + PNRR | Da (Designers Italia) | Inclusă, cu finanțare | Retragerea fondurilor PNRR | Nu pentru design |
| Grecia | Legea 4727/2020 + Decizia ministerială 38428/2021 | Da (ghidul gov.gr) | Inclusă | Aprobare prealabilă; criteriu în achiziții | Nu |
| Franța | Circulara prim-ministrului 6411/SG (2023) | Da (DSFR), pentru statul central | Exclusă (DSFR le este interzis) | Agrementul SIG | Nu |
| Cehia | Legea 365/2000 + hotărâri de guvern | Da, prin avizarea proiectelor | Practic nu | Avizul DIA; disciplina bugetară | Nu |
| Germania | Legea OZG + Ordonanța OZSV (2025) | Nu (KERN e voluntar); doar calitatea e obligatorie | Inclusă (portalul comun) | Prezumție de conformitate prin DIN SPEC 66336 | Nu |
Celelalte state sunt rezumate în §4.
3. Fișele detaliate ale modelelor relevante
3.1 Slovacia: cel mai apropiat model
Ce prevede. Legea 95/2019 (modificată prin Legea 301/2023, în vigoare din 1.08.2023) obligă instituțiile să folosească manualul de design când creează sau modifică interfața unui serviciu electronic sau site-ul principal (§13a alin. 6, verificat în textul oficial). Decretul 78/2020, prin Anexa 12 (înlocuită integral în 2026), fixează cerințele minime: culori, fontul, antetul, subsolul, formularele, erorile și o bară obligatorie de feedback („V-au fost utile aceste informații?”). Biblioteca completă e pe idsk.gov.sk. Metodologia obligatorie a ministerului de resort (MIRRI) nr. 051024/2026 reglementează componentele noi.
- Domeniu: doar organele statului. Municipalitățile și regiunile sunt excluse explicit.
- Declanșator: crearea, modificarea sau o „modificare substanțială”, definită concret (tipografie, culori, antet și subsol).
- Componente noi: cu acordul ministerului, evaluate în 10 + 10 zile lucrătoare, publicate cu cod deschis.
- Experiența utilizatorilor (UX): plan anual de îmbunătățire, responsabil UX în fiecare instituție; ministerul poate dispune remedierea.
- Sancțiuni: amendă de 250–25.000 € pentru administratorul sistemului (§29). Nu am găsit nicio amendă aplicată: conturile MIRRI pe 2024–2025 nu arată venituri din amenzi (un indiciu, nu o dovadă).
- Istoric: ID-SK exista din 2018; obligația legală a venit abia în 2023.
Ce s-ar putea prelua în PL-x 300/2026: cerințele minime într-o anexă a unui act normativ publicat; definiția „modificării substanțiale”; procedura de 10 + 10 zile; bara de feedback și planul anual; tranziția după data contractului; excluderea administrației locale în prima etapă.
3.2 Ungaria: lege-cadru și hotărâre de guvern cu pârghii puternice
Ce prevede. HG 322/2024 cere furnizorilor de servicii digitale să aplice cadrul de design publicat de centrul de proiectare a serviciilor (§3 alin. 2, verificat). Din 1.12.2025, centrul a trecut la o agenție de stat (DMÜ, HG 365/2025). Legea CIII/2023 privind statul digital se aplică și autorităților locale, instanțelor și notarilor.
- Notificare: proiectele se notifică centrului în 60 de zile; o decizie a autorității de supraveghere fixează cerințele.
- Pârghii (§72–73): ordin de remediere, răspundere disciplinară, suspendarea serviciului până la 12 luni, oprirea finanțării, amendă și nulitatea contractelor încheiate cu încălcarea legii. Serviciile trebuie să fie conforme din 1.07.2025 (§118 alin. 2).
- Măsurare: un centru de analiză măsoară experiența utilizatorilor după o metodologie unitară.
Ce s-ar putea prelua: pârghiile financiare și contractuale în locul amenzilor; notificarea obligatorie a proiectelor; un centru de proiectare separat de autoritatea care sancționează.
3.3 Portugalia: decret-lege cu migrare treptată și calendare publice
Ce prevede. Decretul-lege 49/2024 obligă entitățile statului să actualizeze treptat canalele digitale la sistemul de design de referință al portalului gov.pt (art. 3, verificat). Calendarele vin prin ordine comune (Portaria 345/2024/1 și ordinele sectoriale): termene între decembrie 2026 și cel târziu decembrie 2028, publicate pe digital.gov.pt.
- Domeniu: doar administrația statului; municipiile nu sunt incluse.
- Inventar: legea a cerut un inventar al portalurilor și aplicațiilor până la 30.09.2024.
- Verificare: agenția ARTE verifică prin avizul prealabil al investițiilor IT (extins prin Decretul-lege (DL) 33/2026). Contractele fără aviz favorabil sunt nule (DL 107/2012, art. 8, verificat).
- Portaluri noi: interzise fără autorizare expresă.
- Nu există amenzi și nici drepturi de feedback.
Ce s-ar putea prelua: inventarul inițial; calendare publice pe sector; verificarea prin avizul prealabil al investițiilor IT, care în România ar putea fi avizul Comitetului Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională (CTE); nulitatea contractelor fără aviz.
3.4 Italia: lege, ghid obligatoriu și bani
Ce prevede. Codul administrației digitale (DLgs 82/2005) trimite la ghiduri adoptate după consultare publică, cu avizul reprezentanților statului, regiunilor și autorităților locale. Ghidul de design al Agenției pentru Italia Digitală (AgID, 2022) cere folosirea modelelor de design acolo unde există și include o clauză-tip pentru contracte (verificat). Avizul de publicare în Monitorul Oficial italian nu a fost găsit; ghidul e publicat pe site-ul AgID.
- Dreptul utilizatorului: feedback cu publicarea rezultatelor; se poate apela la un avocat al poporului pentru digital.
- Bani pentru primării: 400 mil. € din planul de redresare și reziliență (PNRR), sume forfetare după populație, verificare de un expert extern; dacă rezultatul e negativ, finanțarea se retrage.
- Rezultate: ținta de 40% (decembrie 2024) a fost depășită: 46,49%, confirmat de Comisia Europeană. Ținta de 80% a fost raportată ca atinsă de guvernul italian; evaluarea Comisiei nu era publicată la 19.10.2026. Aproximativ 6.000 de primării aliniate în 3,5 ani, prin finanțare, nu prin amenzi: este cel mai puternic argument empiric din comparație.
- Sancțiuni: amenzile de 10.000–100.000 € nu se aplică pentru încălcarea ghidului de design.
Ce s-ar putea prelua: adoptarea standardului prin procedură publică, în locul avizului Consiliului Național pentru Transformare Digitală (CNTD); clauza-tip; finanțarea condiționată pentru primării.
3.5 Grecia: un singur portal și ghid de design obligatoriu
Ce prevede. Legea 4727/2020 cere ca toate serviciile digitale să treacă prin gov.gr. Decizia ministerială 38428/2021 obligă toate organismele publice, inclusiv cele locale, să folosească ghidul de design guide.services.gov.gr (art. 7, verificat).
- Fiecare serviciu nou sau modificat e aprobat înainte de lansare. Aprobarea tacită după o lună, prevăzută în 2020, a fost eliminată prin Legea 5305/2026.
- La externalizare, conformitatea e criteriu de selecție în caietul de sarcini (verificat).
- Nu există amenzi.
Ce s-ar putea prelua: conformitatea ca criteriu de selecție în achiziții; trimiterea directă la ghidurile publicate. Aprobarea tacită a fost testată și abandonată, deci nu e un model sigur.
3.6 Cehia: hotărâri de guvern și controlul bugetar
Ce prevede. Legea 365/2000 cere avizul agenției digitale DIA pentru proiectele IT desemnate; realizarea fără aviz este încălcare a disciplinei bugetare (§5 și §5c, verificat). Nicio lege nu numește sistemul de design: obligația vine din formularul de avizare și din hotărâri de guvern, care fac obligatorie identitatea vizuală unică din 30.04.2026.
- Termenul final, aprilie 2029, apare doar într-un comunicat DIA; alte instituții indică alte date.
- Abaterile cer o cerere de excepție documentată.
- Competențele proprii ale autorităților locale nu sunt acoperite.
Ce s-ar putea prelua: conformitatea legată de avizul proiectului și de disciplina bugetară, în locul amenzii.
3.7 Franța: circulară, agrement și interdicție pentru autoritățile locale
Ce prevede. Circulara prim-ministrului 6411/SG din 7.07.2023 face sistemul de design (DSFR) obligatoriu pentru orice site sau aplicație nouă a administrației centrale (verificat). Cele 75 de site-uri prioritare trebuiau să migreze până la 1.07.2025 sau 1.01.2026; restul, la următoarea refacere. Orice creare sau refacere cere agrementul serviciului de informare al guvernului (SIG).
- Colectivităților locale le este interzis să folosească DSFR.
- Un responsabil de design în fiecare minister.
- O versiune majoră nouă se integrează în 24 de luni.
- Butonul de feedback are ținta unei note peste 8/10, cu plan de îmbunătățire.
- Nu există amenzi.
Ce s-ar putea prelua: lista de servicii prioritare; „la refacere” pentru rest; regula celor 24 de luni; responsabilul de design.
3.8 Germania: lege pentru calitate, standard voluntar
Ce prevede. Legea accesului online (OZG) și Ordonanța OZSV (în vigoare din 1.10.2025, verificat) cer sistemelor noi să respecte regulile tehnicii recunoscute. Conformitatea se prezumă dacă se respectă standardul de servicii DIN SPEC 66336. Sistemele existente au tranziție până la 31.03.2030. Sistemul de design KERN devine produs comun al federației și landurilor din 2027, dar decizia din 2026 spune explicit că folosirea lui nu e obligatorie.
Ce s-ar putea prelua: separarea obligației de calitate, prin lege, de instrumentul care o asigură, cu prezumție de conformitate; tranziție lungă; finanțare comună.
4. Celelalte state, pe scurt
| Stat | Ce există | Ce s-ar putea învăța |
|---|---|---|
| Spania (Aragón) | Circulară regională (2022): site-urile neconforme nu primesc aviz și subdomeniu | Domeniul oficial condiționat de conformitate |
| Spania (național), Polonia | Doar principii (Spania) sau doar logoul guvernului (Polonia) | — |
| Flandra | Identitate vizuală unică prin decret; cine folosește platforma web comună e automat conform | Conformitate automată prin platforma comună |
| Danemarca | Listarea pe portalurile Virk și borger.dk cere sistemul de design DKFDS | Acces pe portal condiționat |
| Țările de Jos | Legea permite desemnarea unui standard prin hotărâre de guvern; puterea nu a fost folosită pentru NL Design System | O lege care delegă desemnarea standardului |
| Cipru | Obligație doar prin ghiduri și contracte-cadru | Obligativitate prin contractele-cadru |
| Finlanda | Legea 306/2019: răspuns la sesizările de accesibilitate în 2 săptămâni | Termen fix, față de „dacă consideră” (art. 5 alin. (2)) din PL-x 300/2026 |
| Estonia, Irlanda | Feedback (Estonia); avizarea proiectelor IT de peste 25.000 € (Irlanda) | Pârghia avizării |
| Croația | Legea NN 72/2025: uniformitate prin ghiduri guvernamentale; amenzi de 3.000–6.630 € pe persoana responsabilă, din 2027. Adoptarea ghidurilor nu a putut fi verificată | Legea cere uniformitate și delegă detaliile; amenda cade pe persoană |
| Lituania | Publicare obligatorie pe portalul unic „Mano Vyriausybė” pentru guvern și ministere | Portal unic în locul site-urilor separate |
| Bulgaria | Reguli de identitate instituțională pentru site-uri, prin ordin ministerial (2023) | Reguli minime aprobate prin ordin |
| Slovenia | Din 2019, GOV.SI e site-ul unic al administrației | Un singur site central |
| Austria, Letonia, Luxemburg, Suedia, Malta | Identitate vizuală, platforme voluntare sau nimic; fără sistem de design obligatoriu | — |
5. PL-x 300/2026 comparat cu cele mai apropiate modele
| Dimensiune | PL-x 300/2026 (forma adoptată de Senat) | Slovacia | Ungaria | Portugalia | Italia | Franța |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Rangul actului | Lege | Lege + decret | Lege + HG | Decret-lege | Lege + ghid obligatoriu | Circulară |
| Sistemul exista la adoptare? | Nu | Da (ID-SK, existent înainte de obligația din 2023) | Da (cadrul de design) | Da (Ágora) | Da (Bootstrap Italia) | Da (DSFR) |
| Unde stau cerințele | Documente ale Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), avizate de CNTD | Anexă la decret + bibliotecă online | Cadru publicat de centrul de proiectare | Modelul comun de referință „Mosaico” + gov.pt | Ghid adoptat după consultare | DSFR + nota SIG |
| Legitimitatea standardului | Avizul CNTD (bază legală neclară) | Decret ministerial publicat | HG + decizie de supraveghere | Decret-lege + ordine | Consultare publică + Conferința Unificată (stat, regiuni și autorități locale) + autoritatea de protecție a datelor | Circulara prim-ministrului |
| Administrația locală | Inclusă (calendar prin HG) | Exclusă | Inclusă | Exclusă | Inclusă, cu finanțare PNRR | Exclusă (interzis) |
| Termen pentru serviciile existente | Dată fixă: 1.01.2028 | La modificare substanțială | Conformare din 1.07.2025 (§118 alin. 2); proiectele se notifică | Calendare pe sector, până în 12.2028 | Fără termen general | 75 prioritare + la refacere |
| Regula pentru versiunile noi | Lipsește | Dispoziții tranzitorii în decret | — | — | — | 24 de luni |
| Componente noi și excepții | Derogare ADR de 12 luni, fără prelungire | Procedură de 10+10 zile lucrătoare | Centrul stabilește modul și măsura | Autorizarea portalurilor noi | „Unde există modele” | Adaptări propuse SIG |
| Feedback de la utilizatori | Discreționar („dacă consideră”) | Bară obligatorie + plan anual + responsabil UX | Centru de analiză UX | — | Drept legal + publicarea datelor + avocatul poporului pentru digital | Buton de feedback + țintă 8/10 |
| Pârghie principală | Amendă de 7.500–10.000 lei | Avizare + amendă de 250–25.000 € | Oprirea finanțării, suspendare, nulitate | Aviz IT + nulitatea contractelor | Retragerea finanțării PNRR | Agrement |
| Achiziții publice | Clauză obligatorie, fără verificare | Prin avizarea proiectelor | Decizie cu cerințe pentru achiziții | Avizul prealabil al investițiilor | Clauză-tip impusă | Condiții de utilizare anexate contractelor |
| Finanțare | Fiecare din bugetul propriu | — | Bugetul central | — | 400 mil. € pentru primării | — |
| Cod deschis | Da, în lege | Da (metodologie) | Codul sursă aparține statului | — | Licență deschisă | Restrictiv |
6. Lecții pentru PL-x 300/2026
Fiecare problemă de mai jos este discutată în Analiza proiectului de lege. Propunerile sunt amendamente posibile, formulate pe baza modelelor de mai sus.
| Problema din PL-x 300/2026 | Cum a rezolvat-o altcineva | Amendament posibil |
|---|---|---|
| Natura juridică a cerințelor nu e definită, iar amenzile se raportează la documente ADR care se pot schimba | Slovacia: cerințele minime sunt în Anexa 12 la un decret publicat; restul bibliotecii e pe site. Italia: ghidul e adoptat după consultare publică | Cerințele minime s-ar aproba prin HG sau ordin publicat în Monitorul Oficial, după consultare publică. Biblioteca detaliată ar rămâne pe platforma ADR. Sancțiunile s-ar raporta doar la versiunile publicate |
| Nu există termen pentru construirea sistemului, deși instituțiile au termen fix | Toate statele au construit întâi sistemul | Termen pentru publicarea primei versiuni; obligațiile ar curge de la această publicare |
| Data fixă de 1.01.2028 | Slovacia: la „modificare substanțială”, definită concret. Franța: 75 de site-uri prioritare, restul la refacere. Portugalia: calendare pe ministere, cel târziu 2028. Germania: tranziție până în 2030 | Inventarul (Portugalia) și lista de servicii prioritare cu termene proprii (Franța), fixate în lege, nu doar în norme (art. 11 alin. (3) lit. f le lasă HG-ului), apoi restul la prima „modernizare majoră”, definită ca în Slovacia |
| „Modernizarea majoră” are doar o definiție generală (art. 2 lit. h), cu criteriile lăsate normelor | Slovacia: tipografie, culori, antet și subsol | Criterii obiective trecute direct în lege |
| Ținta în mișcare (versiunile noi ale sistemului) | Franța: o versiune majoră se integrează în 24 de luni. Slovacia: tranziție după data contractului | Regula celor 24 de luni plus dispoziții tranzitorii pentru contractele în derulare |
| Dreptul de feedback e discreționar | Slovacia: bară obligatorie, plan anual, responsabil UX, remediere dispusă de minister. Finlanda: răspuns în 2 săptămâni. Italia: publicarea datelor de satisfacție și avocatul poporului pentru digital. Franța: țintă de satisfacție și plan de îmbunătățire | Eliminarea formulei „dacă consideră”; componentă de feedback obligatorie, termen de răspuns, raport public, responsabil UX în fiecare instituție; ADR ar putea dispune remedierea |
| Pârghia principală e amenda între instituții, care se suprapune cu OUG 112/2018 (ordonanța de urgență privind accesibilitatea site-urilor publice) | Portugalia: aviz IT și nulitatea contractelor, cu răspunderea celui care decide. Ungaria: oprirea finanțării, suspendare, nulitate. Cehia: încălcare a disciplinei bugetare. Italia: retragerea fondurilor (aproximativ 6.000 de primării aliniate). Franța: agrement. Danemarca: acces pe portal. Croația: amendă pe persoana responsabilă | Conformitatea ar deveni condiție a avizului CTE pentru proiectele IT; contractele fără aviz ar fi nule; fără fonduri publice sau europene pentru proiectele neconforme. Dacă amenda rămâne: pe persoana responsabilă (Croația), după o somație cu termen, ca în OUG 112/2018, și coordonată cu amenda pentru accesibilitate, ca să nu existe două amenzi pentru aceeași faptă |
| Achizițiile nu sunt verificate | Italia: clauză-tip cu text fix. Grecia: conformitatea e criteriu de selecție. Aragón: cerință în caietul de sarcini | Textul clauzei-tip în normele metodologice; verificarea ei la avizarea proiectului |
| Avizul CNTD (organ consultativ al ADR, cu membri din sectorul privat, ale cărui decizii au „caracter consultativ și rol de recomandare, nefiind obligatorii pentru ADR”, potrivit HG 89/2020, art. 17 alin. (7)) | Niciun stat nu cere avizul unui forum cu participarea industriei. Italia: consultare publică și avizul reprezentanților administrației locale. Slovacia: termene fixe pentru evaluare (10+10 zile lucrătoare). Grecia: aprobarea tacită după o lună, abandonată în 2026 | Consultare publică și avizul structurilor asociative ale autorităților locale, doar pentru versiunile majore. Pentru componente, termene fixe de evaluare, nu aprobare tacită |
| Derogările (12 luni, fără prelungire) | Slovacia: procedură de 10+10 zile lucrătoare, cu cod deschis. Cehia: cereri de excepție documentate. Franța: „sarcină disproporționată” | Procedură cu termene pentru ADR, posibilitate de prelungire și motivare publicată |
| Administrația locală, obligație fără finanțare | Slovacia, Portugalia și Franța au exclus-o în prima etapă. Italia a finanțat-o (400 mil. €, sume forfetare, verificare externă) | Fie prima etapă doar pentru administrația centrală, fie un program de finanțare (de exemplu, Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare, PoCIDIF), cu plata condiționată de verificarea conformității |
| Totul depinde de HG | Portugalia: ordinele cu calendare au apărut în 4 luni. Țările de Jos: legea doar delegă desemnarea standardului | Termene realiste, cu consecințe dacă nu sunt respectate, de exemplu raportarea Guvernului în fața Parlamentului |
| Rolurile ADR se suprapun | Ungaria: centrul de proiectare e separat de autoritatea de supraveghere. Franța: SIG construiește, ministerele numesc responsabili de design | ADR (sau o unitate dedicată) ar construi sistemul; verificarea și sancționarea ar reveni altei structuri |
7. Ce nu a făcut nicio altă țară
Niciun alt stat UE nu a făcut, până la 19 octombrie 2026, vreunul dintre lucrurile de mai jos, pe care PL-x 300/2026 le-ar face:
- Să impună prin lege un sistem de design care nu există încă.
- Să stabilească pentru toate serviciile existente o dată calendaristică fixă, cu inventarul și prioritățile lăsate unei HG care încă nu există.
- Să condiționeze standardul de avizul unui forum cu bază legală neclară.
- Să ceară fiecărei instituții, inclusiv celor locale, să plătească conformarea din bugetul propriu, sub sancțiunea amenzii, fără un program de finanțare.
- Să acorde utilizatorilor un drept de sesizare a cărui remediere depinde de aprecierea instituției („dacă consideră”).
8. Verificări suplimentare (19 octombrie 2026)
Am reverificat în surse primare toate punctele pe care nu le confirmasem inițial. Corecțiile principale:
- Grecia: aprobarea tacită exista în 2020, dar a fost eliminată prin Legea 5305/2026.
- Ungaria: emitentul cadrului de design s-a schimbat la 1.12.2025; prevederea despre conformare este §118 alin. 2.
- Croația: există o lege nouă, NN 72/2025.
- Lituania: publicarea pe portalul unic este obligatorie.
Am confirmat textele oficiale pentru Portugalia (DL 49/2024, DL 107/2012), Cehia (Legea 365/2000) și Bulgaria (ordinul din 2023). Avizul italian în Monitorul Oficial lipsește din toate numerele din 07.2022–10.2026.
Rămân neverificate: articolele decretului sloven; textul lituanian consolidat după 1.03.2026; adoptarea ghidurilor croate; versiunea actuală a regulii bulgare; data exactă a publicării metodologiei slovace.
Surse
Slovacia
- Legea 95/2019 privind tehnologia informației în administrația publică (Slov-Lex)
- Decretul 78/2020 privind standardele IT, cu §17a și Anexa 12 (Slov-Lex)
- MIRRI: manualul unitar de design al serviciilor electronice
- ID-SK, biblioteca manualului de design
Ungaria
- Legea CIII/2023 privind statul digital
- HG 322/2024 privind cerințele tehnice pentru serviciile digitale
- HG 365/2025 (centrul de proiectare a serviciilor)
Portugalia
- Decretul-lege 49/2024 (Diário da República)
- Decretul-lege 107/2012, avizul prealabil pentru investițiile IT (Diário da República)
Italia
- Codul administrației digitale, DLgs 82/2005 (Normattiva)
- AgID: ghidul de design pentru site-urile și serviciile digitale ale administrației (PDF)
- Designers Italia, modelele de design
Grecia
Cehia
- Legea 365/2000 privind sistemele informatice ale administrației (e-Sbírka)
- Sistemul de design gov.cz (DIA)
- Agenția Națională pentru Sport: trecerea la identitatea vizuală unică
Franța
Germania
- Legea accesului online (OZG)
- Ordonanța OZSV
- IT-Planungsrat: decizia 2024/04 (marca digitală comună)
- IT-Planungsrat: decizia B-2026/24-IT (preluarea KERN)
Croația
Alte state
- Flandra: Decretul de guvernanță din 2018 (Codex Vlaanderen)
- Danemarca: cerințele pentru soluțiile de autoservire listate pe Virk
- Danemarca: sistemul de design comun (Agenția pentru Digitalizare)
- Spania: Decretul regal 203/2021 (BOE)
- Țările de Jos: Legea guvernării digitale
- Finlanda: Legea 306/2019 privind furnizarea serviciilor digitale (Finlex)
- Estonia: Regulamentul nr. 88/2017 (Riigi Teataja)
- Cipru: ghidurile de dezvoltare a serviciilor (DSF, 2026)
- Polonia: regulamentul din 2022 privind identitatea vizuală (ISAP)
- Lituania: HG 480/2003, versiunea consolidată (TAR)
- Bulgaria: consultarea publică 6823-K privind regulile de identitate instituțională
- Slovenia: decizia guvernului privind GOV.SI (13.06.2019)
- Letonia: Regulamentul Cabinetului de Miniștri 445/2020