Document de lucru: note/09_ordine_si_legi.md
09 · Ordine, decrete și legi care au prescris literele latine și ș/ț
Note de lucru, 27 octombrie 2026. Completează note/03_decizii_oficiale.md: aceea urmărește normele lingvistice, aceasta urmărește actele de stat care le-au făcut obligatorii.
Cum am lucrat: trei cercetări web în paralel (România 1859-1932, România 1932–azi, provinciile din afara Vechiului Regat), apoi am verificat eu pe scanări actele-cheie.
Etichete:
- P✔ am văzut eu textul sau scanarea
- P cercetarea asistată a văzut textul primar, iar eu nu l-am reverificat
- S sursă secundară
- N afirmație fără sursă
Răspunsul scurt: da, au existat.
- 1860: primul act de stat care prescrie ş și ţ e ordinul lui Ion Ghica, valabil doar pentru Ministerul de Interne.
- 1881: un decret regal din 15 mai 1881 impune regulile Academiei, inclusiv „ş și ţ... cu sedila francesă”, în toate școlile și manualele.
- 1907: un decret regal din martie 1907 face ortografia Academiei din 1904 „oficială și obligatorie” pentru toate autoritățile, în toate publicațiile și corespondența lor.
- 2006: virgula devine obligatorie prin act de stat abia acum, prin Legea 183/2006 și Ordinul 414/2006, și doar pentru documentele electronice ale instituțiilor publice.
- 2021-2024: diacriticele în acte de identitate și de stare civilă sunt cerute explicit abia acum.
1. Vechiul Regat și România
| Data | Emitentul și actul | Publicat în | Ce prevede | Despre ș/ț | Sursa | Etichetă |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 25.02.1856 și 23.10.1858 | Eforia Instrucțiunii Publice (Țara Românească) | broșura Alfabetulŭ Românŭ cu littere romane | alfabetul latin în școli | conține ş, ţ | Boerescu p. 147, 334 | S |
| 08.02.1860 | Ion Ghica, Ministerul de Interne: „Ordin de ḑi” | Monitorul nr. 30 | copiștii ministerului trec la literele latine | ш → ş (sau ss), ц → ţ (sau ts) | planșa imagini/13 | P✔ |
| 1859-1862 | Moldova | — | Niciun act găsit. Vîrtosu (1942, la Boerescu p. 147) pomenește o „decizie școlară din 1859”, fără text. Păcescu (1933) afirmă că „în anul 1863 se decretase introducerea alfabetului latin în cancelariile oficiale și în cărțile de școală”, fără sursă. | — | Boerescu p. 147; Păcescu 1933 | negăsit / N |
| 25.11.1864 | Legea instrucțiunii | — | Art. 32: „Cetirea, scrierea, catehismul...”. Nu pomenește literele. | — | Ghibănescu 1906, p. 3 | S |
| 28.10.1871 | Ministerul Instrucțiunii (gen. Chr. Tell), Consiliul permanent: Regulele orthographice... introduse în tote școlele de ori-quare gradu | broșură, București, 1872 | o ortografie impusă în toate școlile | conținut necunoscut | citată de N. Quintescu, Analele AR s. II, t. XXVI, p. 130, nota | S |
| 14.04.1880 | Academia Română, raport Maiorescu (normă, nu act de stat) | Analele AR | „totdéuna cu ş și ţ... sedila francesă” | da | planșa imagini/05 | P✔ |
| 15.05.1881 | Decret regal, la raportul Ministerului Instrucțiunii (ministru V. A. Urechia, după tabelele de cabinet), cu avizul Consiliului permanent | Monitorul Oficial nr. 35 din 17 (29) mai 1881 | Regele „aprobă introducerea și aplicarea în școle și în cărțile didactice a regulelor ortografiei române, adoptate de Academie”. Raportul ministrului cere ca regulile să fie declarate „obligatorie” în școli și manuale. | Regula 8: „Sonurile ш și ц se vor scrie tot-déuna cu ş și ţ, adecă s și t însemnate cu sedila francesă”. În tiparul lui Densușianu, semnul arată ca o virgulă. | N. Densușianu, Sistema ortografică a limbei române, 1904, p. 14 și 16. Monitorul nu l-am văzut. | P✔ (prin citare de epocă) |
| 22-23.11.1880 (vot); 27.08.1881 (Decretul regal nr. 2162) | Sfântul Sinod: Regulamentul pentru revizuirea și editarea cărților bisericești | MO nr. 140 din 25.09.1881 | Art. 1: retipărirea „cu litere latine și litere chirilice, după cum trebuința va cere”. În practică s-a tipărit doar cu litere latine (Orologiul Mare: tipărit în 1882-1887 după p. 664; ediția I, 1884-1887, după tabelul de la p. 666). | nimic | T. P. Păcescu, Boabe de grâu, 1933, p. 658, 664 | S |
| 18.06.1904 | Ședința Academiei | Analele AR t. XXVII, p. 28 | Academia decide să ceară ministerelor ca regulile din 1904 să fie aplicate în școli și în publicațiile oficiale | — | archive.org | P |
| martie 1907 | Decret regal, „în urma încuviințării date de Consiliul Miniștrilor”, la cererea Academiei (adresele nr. II.7.122/1904 și III.725/1906) | Monitorul Oficial nr. 289 („de astăzi”, adică 27.03.1907) | „ca să se declare oficială și obligatorie ortografia limbii române, astfel cum a fost stabilită... în sesiunea sa generală din Martie 1904”. Președinția Consiliului de Miniștri cere tuturor autorităților „ca noua ortografie să fie excluziv întrebuințată în toate publicațiunile și corespondențele lor” (așa, cu z, în original). | Regulile din 1904: alfabet de 27 de litere, cu ş și ţ (planșa imagini/07) | Analele AR s. II, t. XXIX, Dezbateri, p. 145-146 (ședința din 27.03.1907) | P✔ |
| 1932 | Ministerul Instrucțiunii | — | Academia „a cerut Ministerului Instrucțiunei să decreteze ca oficială «noua ortografie»” (Ov. Densușianu). Actul nu e găsit. În 1939, Pușcariu scria că Îndreptarul „ar putea deveni un manual oficial”, deci probabil nu era. | — | Ov. Densușianu, Noua ortografie, 1932, p. 15; Avram 1992 | S / act negăsit |
| 1953 | HCM nr. 3135, Consiliul de Miniștri al RPR, „pentru aprobarea noilor norme ortografice” | publicarea oficială negăsită; textul apare în Mic dicționar ortografic, 1954 | Pct. 1: „Se suprimă litera â”. Datarea diferă: 16.09.1953 (Draica) sau „5 octombrie 1953” (HG 657/1991). | — | Draica, LR 2013; HG 657/1991 | S |
| 1965 | Prezidiul Academiei | — | revenirea la â în român, România; niciun act de stat găsit | — | Avram 1992 | S |
| 17.09.1991 | HG 657 | MO 204/04.10.1991 | Abrogă HCM 3135/1953. „Academia Română este singura în măsură să stabilească” normele. | — | legislatie.just.ro (LJR) 1950 | P |
| 17.02.1993 și 10.03.1993 | Adunarea Generală, respectiv Prezidiul Academiei (al doilea act „cu acordul Ministerului Culturii şi Ministerului Învăţământului”) | MO 51/08.03.1993 și MO 59/22.03.1993 | â și sunt: documentele oficiale trec la noua grafie până la 15.04.1993; școlile treptat, „începând cu clasa I” | nu privește ș/ț | LJR 92723, 92726 | P |
| 1991 | Constituția, art. 13 | — | „În România, limba oficială este limba română.” Nu pomenește alfabetul. | — | cdep.ro | P |
| 2001 | Legea 752/2001 privind Academia, art. 8 alin. (1) lit. b) | MO 843/28.12.2001; republicată MO 299/07.05.2009 | Academia „stabileşte regulile ortografice obligatorii” | indirect, prin DOOM | LJR 33006, 105508 | P |
| 06-07.10.2003 | Institutul de Lingvistică al Academiei (normă, nu act de stat) | scrisoare | „cu un semn asemănător virgulei... şi nu cu sedilă” | virgulă | note/03 | P✔ |
| 2004 | Legea 500/2004, art. 1 alin. (1) | MO 1067/17.11.2004 | Textele de interes public trebuie să fie corecte, inclusiv ortografic, „conform normelor academice în vigoare” | indirect | LJR 56721 | P |
| 16.05.2006 | Legea 183/2006 „privind utilizarea codificării standardizate a setului de caractere în documentele în formă electronică” | MO 443/23.05.2006; în vigoare de la 23.05.2007 | Autoritățile, instituțiile publice și notarii trebuie să folosească „codificarea standardizată a setului de caractere româneşti şi tastatura standard românească”. Amendă: 3.000-5.000 lei. | Nu numește literele. Trimite la un ordin al ministerului. | LJR 71963 | P |
| 25.09.2006 | Ordinul 414/2006, ministrul comunicațiilor | MO 842/12.10.2006 | setul de caractere „definit în DOOM” | Ș ș Ț ț = U+0218-021B, cu virgulă | secarica.ro (PDF); LJR 75892. Ironie: pe LJR, anexa afișează literele cu sedilă lângă codurile pentru virgulă. | P |
| 2015 | Legea 163/2015 (standardizare), art. 6 | MO 470/30.06.2015 | Standardele sunt voluntare. Devin obligatorii doar dacă le impune o reglementare. | explică de ce standardul ASRO n-a fost suficient și a fost nevoie de Ordinul 414 | legeaz.net | S |
| 2021 | HG 295/2021, actele de identitate | MO 312/29.03.2021 | Datele „sunt înscrise cu caracterele alfabetului latin extins, cu diacritice”. Cartea de identitate se tipărește cu „codificarea standardizată a setului de caractere românești”. | da | LJR 240117, 240116 | P |
| 2022 | Legea 119/1996 (stare civilă), art. 5 alin. (3), modificat prin Legea 105/2022 | — | actele de stare civilă se întocmesc „în limba română, folosindu-se alfabetul latin extins” | da | LJR 138127 | P |
| 2024 | HG 255/2024, Normele metodologice de stare civilă | MO 269/29.03.2024 | Art. 36 lit. f): rubricile se completează „cu folosirea diacriticelor” | da | LJR 280598 | P |
| 2022 și 2026 | inițiative parlamentare | — | Proiectul anunțat de deputata A. Gavrilă (2022) pentru diacritice obligatorii nu apare ca înregistrat. L72/2026 (care ar fi eliminat cuvântul „obligatorii” din Legea 752/2001) a fost retras pe 09.02.2026. | — | HotNews; cdep.ro | S |
2. În afara Vechiului Regat
| Teritoriu | Data și actul | Ce prevede | Despre ș/ț | Sursa | Etichetă |
|---|---|---|---|---|---|
| Imperiul Austriac | IV.1860, Ministerul Cultelor și Instrucțiunii: ordin către provincii | cere un aviz despre „Regelung der romanischen Orthographie mit lateinischen Schriftzeichen”. De aici comisiile de la Sibiu, Timișoara și Cernăuți. | — | Pester Lloyd, 21.10.1860 | S |
| Ungaria; Voivodina și Banat; Transilvania | 23.07.1860; 9.07 și 21.08.1860; 14.07.1860: ordine ale Ministerului Justiției | în instanțe, pentru română și ruteană, se folosesc „der lateinischen Buchstaben” | — | Gerichtshalle, 6.08.1860; Die Presse, 7.09.1860 | P (retipărit în presă); Transilvania S |
| Transilvania după 1860 | ortografia lui Cipariu (adoptată la Sibiu) | „Ortografi'a de noi adoptata, in locu semneloru de in alte sisteme ortografice, pr. cedilele sub c, d, t, s... [are] numai semnele accenteloru”. Cipariu mai scrie: „d, t, s, cu cedile, suntu combinatiuni luate dein ortografi'a lui P. Maioru”. | fără ş, ţ: se scria si, ti | Cipariu, Principia de limba si de scriptura, ed. II, Blaj, 1866 (archive.org, textul OCR) | P✔ |
| Transilvania, 1889-1890 | 21.12.1889: comitetul ASTREI (președinte G. Barițiu), hotărârea nr. 161 | revista Transilvania „va fi scrisŭ după ortografia stabilită de Academia română”, de la nr. 1/1890 | revin ş și ţ (în revista ASTREI; alte publicații neverificate) | Transilvania, anul XXI, nr. 1, 1890, p. 29-32 (BCU Cluj) | P✔ |
| Bucovina | 1860, comisia de la Cernăuți (ortografia Pumnul) | Cipariu: Pumnul „pre la a. 1860... a inceputu a pune cedile la d, t, s”. Gh. Moldoveanu afirmă că scrierea latină devine oficială în Bucovina „abia în 1869”, fără act. | bară deasupra: s̄, t̄ (Pumnul, Grammatik, 1864, p. 8 ✔); Cipariu le numește „cedile” | Cipariu 1866 ✔; Pumnul 1864 ✔; Moldoveanu | P✔ / S |
| Ungaria | Legea XLIV/1868 a naționalităților | nimic despre alfabet | — | net.jogtar.hu | P |
| Basarabia | 25-28.05.1917, Congresul învățătorilor moldoveni | alfabetul latin „va fi întrebuinţat în cărţile didactice cât şi în scris” | — | Bessarabskaia jizn', 30.05.1917 | S |
| RASS Moldovenească | 1932 (2 sau 3 februarie): Biroul Comitetului regional al PC(b)U, „Despre alfabetul moldovenesc latinizat”. 27.02.1938 și 19.05.1938 (Prezidiul CEC): revenirea „la alfabetul rus începând cu data de 1 iunie 1938” | latinizare, apoi chirilizare | gramatica lui Madan (1932) are „Șș ... Țț” | Băieșu 2008; Cotelnic 2017 | S |
| RSS Moldovenească | 10.02.1941, Sovietul Suprem: lege „Cu privire la trecerea scrisului moldovenesc de la alfabetul latin la alfabetul rus” | chirilica | — | citată în art. 3 al Legii 3462-XI | S |
| RSS Moldovenească | 31.08.1989, Legea nr. 3462-XI „cu privire la revenirea limbii moldoveneşti la grafia latină” | Art. 2: „A aproba alfabetul limbii moldoveneşti: ... S s "se", Ş ş "şe", T t "te", Ţ ţ "ţe" ...” | Literele sunt prescrise prin lege. Forma semnului din originalul tipărit (Veștile nr. 9, art. 214) e neverificată; textul digital e codat cu sedilă. | legis.md, doc_id 96067 | P |
| RSS Moldovenească | 31.08.1989, Legea 3464-XI (art. 70 din Constituție); 1.09.1989, Legea 3465-XI, art. 1 | limba de stat „funcţionează pe baza grafiei latine” | — | CEFAN; legis.md 136167 | P |
| Republica Moldova | Constituția din 1994, art. 13(1); Legea 52/2023; HCC nr. 8 din 11.03.2024 | „...funcționând pe baza grafiei latine”. Legea 52/2023 declarase desuet textul, dar CC a declarat neconstituțională prevederea, așa că textul rămâne. | — | legis.md 145723; CEFAN | P / S |
| Transnistria | Legea RM nr. 173/2005, art. 6(2): „limba română, în baza grafiei latine” | — | — | legis.md 142463 | P |
| Transnistria (PMR) | 08.09.1992, legea limbilor, art. 6 | «Письменной формой выражения молдавского языка... является исконный кириллический алфавит. Навязывание молдавскому языку латинского алфавита влечет за собой ответственность» (forma scrisă a limbii moldovenești este chirilica; impunerea alfabetului latin atrage răspunderea) | — | CEFAN (textul rus) | P (transcriere) |
| Republica Moldova | act sau standard pentru ș/ț cu virgulă | negăsit. Singurul act academic găsit (AȘM, 2016) privește doar â și sunt. | — | — | negăsit |
3. Ce reiese
- Statul a prescris ş și ţ în trei pași.
- 1860: un minister (Ghica, Interne).
- 1881: școlile și manualele, prin decret regal.
- 1907: toate autoritățile, prin decret regal la cererea Academiei. Pe hârtie, sedila franceză a fost singura formă prescrisă. Totuși, chiar în tipăriturile care citau regula (Densușianu 1904), semnul arăta ca o virgulă, la fel ca desenul Academiei din 1895.
- Virgula a devenit obligație legală abia în 2006, printr-un ordin al ministrului comunicațiilor. Ordinul se bazează pe o lege despre codificarea caracterelor în calculator, nu pe una despre limbă. Pentru scrisul obișnuit, obligația vine indirect: Legea 752/2001 spune că Academia stabilește „regulile ortografice obligatorii”, iar DOOM cere virgula.
- „Ordinul Urechia din 1862” (din postarea de pe Facebook) are probabil o explicație. Nu există niciun act din 1862. În schimb, Urechia era ministrul Instrucțiunii la decretul din 15 mai 1881, care a impus ortografia Academiei în școli. E foarte probabil o confuzie între cele două. Ipoteză, nu dovadă.
- În Moldova nu am găsit niciun act de trecere (1859-1863), deși mai multe surse afirmă că a existat unul.
- Ardealul a primit literele latine prin ordine ale Vienei (1860), dar fără ş și ţ. Ortografia lui Cipariu, adoptată atunci, renunța explicit la „cedilele sub c, d, t, s”. Locul unde s-au născut ş și ţ le-a abandonat aproape trei decenii: revista ASTREI, Transilvania, revine la ele abia din ianuarie 1890 ✔. Cipariu însuși recunoaște că ele vin din „ortografi'a lui P. Maioru”.
- Basarabia este singurul caz în care o lege numește literele una câte una: „Ş ş "şe"”, „Ţ ţ "ţe"” (1989). În Transnistria, „impunerea” alfabetului latin atrage chiar răspunderea legală (1992).
- Actele de identitate: cerința explicită de diacritice apare abia în 2021 (cartea de identitate) și 2024 (starea civilă).
4. Rămâne deschis
- Monitorul Oficial nr. 35/1881 și nr. 289/1907 văzute direct: numărul și data exactă a decretului din 1907.
- Conținutul regulilor din 1871 (Tell) despre ş/ţ.
- Ce act a readus ş și ţ în școlile din Transilvania: ASTRA? adoptarea ortografiei Academiei după 1881?
- Originalul tipărit al Legii 3462-XI (Veștile nr. 9/1989): sedilă sau virgulă?
- Data de la care cărțile de identitate românești au diacritice.
Surse principale
- N. Densușianu, Sistema ortografică a limbei române, 1904: https://restitutio.bcub.ro/storage/item/2024/Feb/sistema-ortografica-a-limbei-romane/7CmIYuqjuVyh8AHHCzlHGD1NEsz40FFqUQT00dmD.pdf
- Analele Academiei Române, seria II, tomurile IV, XVII, XXVI, XXVII și XXIX: https://archive.org/details/analele-academiei-romane.-partea-administrativa-si-desbaterile.-seria-2.-tomul-27-1904-1905. Itemul cuprinde, în ciuda numelui, mai multe tomuri; tomul XXIX e fișierul „Analele Academiei Române. Partea Administrativă şi Desbaterile. Seria 2. Tomul 29 1906-1907.pdf” (PDF p. 148-149 = p. 145-146).
- Transilvania, revista ASTREI, 1889 nr. 23-24 și 1890 nr. 1: https://www.bcucluj.ro/synfilebibdigit/periodice/transilvania/1890/BCUCLUJ_FP_279996_1890_021_001.pdf
- A. Pumnul, Grammatik der rumänischen Sprache für Mittelschulen, Viena, 1864: https://archive.org/details/grammatikderrumn00pumn
- T. P. Păcescu, 1933: https://restitutio.bcub.ro/storage/item/2024/Aug/tipografia-cartilor-bisericesti/UYzqinyaslMBYPHRZgtsTTqA2ghRO4qes1ebI5i9.pdf
- Ov. Densușianu, Noua ortografie, 1932: https://restitutio.bcub.ro/storage/item/2024/Jan/noua-ortografie/wUbfIPsfWRdvTvadl2FWkC4ZAiva2gN8aDqSpECt.pdf
- M. Avram, 1992: https://www.diacronia.ro/indexing/details/A12331/pdf
- Gh. Ghibănescu, 1906: https://bcub.ro/lib2life/Scolile%20normale%20primare_Ghibanescu%20Gheorghe_Iasi_1906.pdf
- T. Cipariu, Principia, 1866: https://archive.org/details/cipariu-timotei-principia-de-limba-si-de-scriptura
- legislatie.just.ro (LJR):
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/<ID>, cu ID-urile din tabel - Ordinul 414/2006 (PDF): https://www.secarica.ro/std/ordin_codare_caractere_2006.09.25.pdf
- legis.md: doc_id 96067 (Legea 3462), 136167 (Legea 3465), 145723 (Constituția RM), 142463 (Legea 173/2005)
- CEFAN: https://axl.cefan.ulaval.ca/europe/moldavie-loi-2023-52.htm, https://axl.cefan.ulaval.ca/europe/moldavie-loi-1989_statut.htm, https://axl.cefan.ulaval.ca/EtatsNsouverains/Transnistrie-loi-1992.htm
- Austria 1860, Pester Lloyd: http://data.onb.ac.at/ANNO/pel18601021
- Ungaria 1868: https://net.jogtar.hu/ezer-ev-torveny?docid=86800044.TV
- RASSM 1932/1938: https://philologia.usm.md/files/journals/arhiva/2017/13_Cotelnic_Vasile_Bahnaru.pdf
- Mărturia din 1989 despre ă, î, ș, ț lipsă la tipar (V. Ciornei, interviu, 31.08.2021): https://www.g4media.ro/limba-romana-are-o-pozitie-dominanta-in-republica-moldova-vsevolod-ciornei-scriitor-participant-la-miscarea-de-renastere-nationala-din-anii-80.html