Cercetare · Culorile Guvernului

Culorile Guvernului pe ecrane: constante și ușor de recunoscut

Dacă toate site-urile statului folosesc aceeași identitate vizuală, cât de important e ca albastrul Guvernului să arate exact la fel peste tot?

Pe un telefon nou, pe un laptop vechi sau pe o foaie tipărită, aceeași culoare nu arată niciodată perfect identic. Întrebarea utilă e alta: ce trebuie fixat, și unde, ca oamenii să o recunoască?

Am pornit de la cele două culori de bază din ghidul de identitate vizuală al Guvernului, #004990 și #58595B, și am verificat cum se comportă pe ecrane, în condiții diferite și la tipar. Situația descrisă este cea din 22 octombrie 2026. Găsești aici:

• ce prevede ghidul și cum se leagă de culorile din lege;
• cât se schimbă cele două culori pe ecrane și la tipar;
• când devine schimbarea o problemă pentru oameni;
• ce rol are culoarea în recunoașterea unui site al statului;
• cum își definesc culorile alte state;
• ce propun pentru un sistem de design al statului.

Calculele sunt simulări cu formulele standard ale culorii, nu măsurători pe aparate. Este o analiză personală, gândită ca punct de plecare pentru o discuție cu Secretariatul General al Guvernului (SGG). Detaliile tehnice sunt în blocurile care se deschid; textul se poate citi și fără ele.

0. Rezumat în opt puncte

1. Aceeași culoare nu arată identic pe toate ecranele, și nici nu trebuie. Pe ecranele obișnuite, cele două culori se schimbă puțin. Se schimbă mult doar în soare, pe hârtie electronică și în modurile de accesibilitate.
2. Albastrul actual al Guvernului e o alegere bună pentru ecran. Se vede clar ca albastru și are contrast bun pe fundal deschis.
3. Problema mai mare e în documente. Același „PANTONE 280C” are trei valori de ecran diferite: în ghidul SGG, în legea drapelului și la Pantone.
4. Albastrul și griul nu trebuie folosite împreună ca să transmită o informație. Au aproape aceeași luminozitate, iar în tonuri de gri devin aproape la fel.
5. Tema întunecată are nevoie de variante mai deschise. Pe fundal închis, ambele culori au contrast prea mic.
6. La tipar trebuie spus pentru ce hârtie e calculată culoarea. Valoarea CMYK din ghid se potrivește cu ecranul pe hârtie lucioasă, dar nu și pe hârtie nelucioasă.
7. Culoarea ajută la recunoaștere, dar nu poate dovedi că un site e oficial. Pentru instituțiile centrale și prefecturi, cel mai sigur semn e domeniul .gov.ro. Banda de încredere îi arată omului cum să verifice.
8. Recomandarea: o singură referință pentru fiecare culoare, cu variante documentate pentru fiecare mediu.

1. Întrebarea de pornire

Una dintre valorile unui sistem de design al statului este ca oamenii să recunoască instituția și să știe că un site aparține Guvernului. De aici pare să urmeze că cele două culori de bază trebuie să arate la fel pe orice ecran, vechi sau nou.

Cercetarea arată că prima parte e corectă: culoarea ajută la recunoașterea unei mărci cunoscute. A doua parte nu se poate îndeplini și nici nu e necesară. Formularea potrivită este „culori constante și ușor de recunoscut”:

• aceeași valoare de referință peste tot;
• variante documentate pentru fiecare mediu;
• o toleranță măsurabilă acolo unde statul controlează producția.

2. Ce prevede ghidul SGG

Ghidul din aprilie 2022 dă culorile la pagina 6 („Culori acceptate”). Culorile principale sunt „acceptate pentru a colora fundalul siglei”, iar cele secundare sunt „pentru elementele grafice adiacente”.

Trei lucruri reies de aici:

• Culorile sunt gândite întâi pentru tipar. Valorile RGB sunt conversii ale culorilor de tipar, nu alegeri făcute separat pentru ecran.
• #58595B este „80% negru”, o nuanță de negru de tipar. Pe ecran e foarte aproape de Pantone Cool Gray 11 C.
• Pentru site-uri, ghidul folosește alte nuanțe de albastru (paginile 21–26): bara antetului e #024476 pentru administrația centrală, #0764AB pentru primării și consilii județene, #027AD4 pentru prefecturi, iar liniile de încadrare sunt #005EA4.

2.1 Același „albastru”, trei culori diferite

Albastrul „PANTONE 280C” apare cu valori diferite în documente diferite. Pantone avertizează că valorile lui de ecran sunt „simulări pe calculator” ale culorilor de tipar.

Diferența se măsoară cu ΔE₀₀ (CIEDE2000), față de #004990. Sub 2, o diferență se vede doar cu mostrele alăturate; peste 5, o vede oricine.

Albastrul #004990 e mai deschis decât valoarea Pantone și se vede mai bine ca albastru pe ecran; #012169 pare aproape negru. E o alegere potrivită pentru ecran, dar ar fi mai clar dacă ghidul ar numi-o „albastrul de ecran al Guvernului”, nu echivalentul lui 280C. Pentru drapel rămân valorile din lege, care sunt obligatorii.

2.2 Pantone, CMYK și hârtia

Ghidul amestecă trei moduri de a descrie culoarea, Pantone, CMYK și RGB, fără să spună când se folosește fiecare și pentru ce hârtie e calculat. Am simulat valorile din ghid cu profilurile de tipar folosite de tipografiile europene:

Ce reiese de aici:

• Pe hârtie lucioasă, CMYK-ul din ghid și albastrul de ecran sunt practic aceeași culoare. Ghidul are deci deja o pereche coerentă pentru ecran și tipar.
• Pe hârtie nelucioasă, cum e hârtia de birou sau cea pentru scrisori, niciun amestec CMYK nu ajunge la acest albastru. Iese mai deschis și mai stins. Aici e nevoie de o valoare proprie, acceptată ca atare, sau de cerneală Pantone.
• Eticheta „PANTONE 280C” e cea care nu se potrivește. Cerneala 280C e mai închisă decât #004990 și pare să fie în afara gamei CMYK chiar și pe hârtie lucioasă: cel mai apropiat amestec rămâne la o diferență de circa 9. Valoarea 100/72/0/18 e conversia Pantone din 2001; Pantone a schimbat-o de mai multe ori de atunci.
• Alte state dau și ele CMYK lângă Pantone. Germania dă valori separate pentru hârtie lucioasă, nelucioasă și ziar. Niciunul dintre ghidurile verificate nu numește profilul de tipar.

3. Ce înseamnă un cod de culoare pe ecran

• Codul hex înseamnă sRGB. Standardul sRGB (IEC 61966-2-1) descrie un ecran de referință, cu alb D65 și 80 cd/m², privit într-o cameră cu 64 lux. Pe acel ecran, #004990 e o singură culoare, măsurabilă.
• Browserul trebuie să convertească culoarea pentru ecranul real. Așa cere specificația CSS Color 4. Conversia se numește gestionarea culorii.
• Cine o face, în octombrie 2026:
  • Mac, iPhone și iPad: tot sistemul.
  • Windows 11: doar cu opțiunea „Automatically manage color for apps” pornită, pe plăci video și ecrane compatibile. Fără ea, culorile ajung la ecran neconvertite.
  • Android: din versiunea 8.1. Totuși, multe telefoane pornesc în modul de culoare „viu”, nu în cel exact; pe telefoanele Pixel, „Adaptive” e modul implicit.
  • Firefox: pe Windows și Linux nu convertește implicit culorile din CSS.
• Culorile Display P3 și OKLCH permit nuanțe mai saturate pe ecranele noi. Nu fac însă ca o culoare să arate la fel peste tot.

4. Cum arată cele două culori pe ecrane diferite

Am simulat ecrane idealizate, cu formulele standard (sRGB, CIELAB, CIEDE2000). Mostrele de mai jos arată ce ar vedea ochiul în fiecare situație. Ele sunt afișate pe ecranul tău, deci arată deja puțin altfel decât pe ecranul altcuiva.

Pe ecranele obișnuite, diferența față de referință rămâne mică, sub 4. Crește la ecranele vechi sau nereglate, între 6 și 10, și devine mare doar în soare și pe hârtie electronică alb-negru, peste 18. Pentru comparație, la tipar standardul ISO 12647-2 acceptă o diferență de 3,5 pentru culorile de bază, iar mărcile mari cer de obicei 2,5–3.

5. Unde contează cu adevărat

Până aici am verificat cât se schimbă culoarea. Pentru un sistem de design, întrebarea importantă e alta: când devine schimbarea o problemă pentru oameni?

5.1 Albastrul și griul au aproape aceeași luminozitate

Contrastul dintre #004990 și #58595B este de numai 1,27 : 1. Ele se deosebesc doar prin nuanță.

Pe hârtie electronică alb-negru, în modul gri al telefonului, la o fotocopie sau pentru unele persoane cu daltonism, diferența aproape dispare. Cele două culori nu trebuie folosite una lângă alta ca singur mod de a transmite o informație, de exemplu text albastru pe gri sau o pereche de stări albastru/gri.

5.2 Tema întunecată

Pe fundal închis, ambele culori sunt sub pragurile WCAG: 4,5 : 1 pentru text și 3 : 1 pentru componente. Alte sisteme rezolvă asta cu o variantă pentru tema întunecată:

• GOV.UK are, în aplicația sa, un albastru separat pentru tema întunecată (#37A3FF);
• Material Design folosește alt ton al aceleiași culori în fiecare temă.

Exemplul #578ED3 păstrează nuanța lui #004990 și e doar mai deschis. Varianta finală ar trebui aleasă împreună cu SGG.

5.3 Daltonismul

Daltonismul roșu-verde afectează circa 8% dintre bărbați și 0,5% dintre femei. Pentru ei, albastrul închis rămâne albastru închis. Pentru persoanele cu tritanopie, foarte rare, albastrul devine un verde-albastru stins. Griul nu se schimbă.

Pentru o parte dintre oameni, diferența de percepție e mai mare decât cea produsă de un ecran obișnuit. Și ei trebuie să recunoască un site oficial, prin siglă, text și banner. WCAG cere același lucru la criteriul 1.4.1: culoarea nu poate fi singurul mod de a transmite o informație.

5.4 Modurile de accesibilitate

• Contrastul ridicat din Windows înlocuiește culorile site-ului cu culorile alese de utilizator.
• Inversarea culorilor (iOS, Android) face albastrul portocaliu.
• Filtrele de culoare și modul gri schimbă toate culorile.

Sunt moduri folosite intenționat de persoanele cu vedere slabă. Un sistem de design al statului trebuie să le lase să funcționeze, nu să le ocolească.

6. Culoarea ajută la recunoaștere, nu dovedește autenticitatea

Recunoașterea și autenticitatea sunt lucruri diferite. Culoarea îi ajută pe oameni să recunoască un serviciu public, dar nu poate dovedi că un site e al statului.

• Memoria culorii lucrează pe categorii. Nuanțele reținute sunt împinse spre centrul categoriei și spre mai multă saturație (Bartleson 1960; Bae și alții 2015).
• Asocierea dintre culoare și marcă apare doar la mărcile foarte cunoscute (Kimura și alții 2013).
• Mulți nu își recunosc nici propria nuanță. Într-un studiu de la Universitatea Clemson, doar 45% dintre participanți au ales portocaliul universității dintre patru nuanțe de portocaliu Pantone.
• Statistica „culoarea crește recunoașterea mărcii cu 80%” nu are o sursă verificabilă. Vine dintr-o broșură comercială și compară culoarea cu alb-negru, nu nuanțe între ele.
• Culoarea singură nu deosebește statele între ele. Albastrul SGG e la ΔE₀₀ 4 de albastrul guvernului olandez (după valorile publicate de comunitatea care îl folosește), la 7,5 de cel al sistemului de design american și la 8,5 de albastrul Uniunii Europene.
• Un site fals copiază ușor culorile și sigla. Pe 20 martie 2025, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a avertizat despre un site care imita portalul ANAF. Sfatul a fost să fie verificate expeditorul și domeniul, nu aspectul.
• Ce folosesc alte state ca semn de încredere:
  • SUA: un banner, „An official website of the United States government”, care explică domeniul .gov și HTTPS;
  • Singapore: un banner obligatoriu, care nu poate fi restilizat;
  • Germania: „Digitale Dachmarke”, cu o bară cu drapelul, vulturul federal, domeniul gov.de și sistemul de design KERN, gândită explicit împotriva fraudelor;
  • Australia: ghidul Scamwatch le spune cetățenilor că siglele de pe un site „pot fi doar copii”.
• Nu am găsit niciun studiu care să compare recunoașterea site-urilor oficiale după culoare, după domeniu sau după banner.

Propunerea de pe acest site include deja bannerul oficial, alături de antetul SGG.

7. Cum își definesc culorile alte state

Niciunul dintre ghidurile găsite nu dă valori Display P3, nu fixează o toleranță pentru ecrane și nu promite redare identică. Ghidul de interfață Apple spune direct că culorile arată diferit în soare și în lumină slabă.

8. Recomandarea: culori constante și ușor de recunoscut

Până aici, cercetarea descrie ce există. De aici încolo e propunerea mea: cum s-ar putea transforma aceste concluzii într-un sistem de design al statului.

Fiecare punct de mai jos are un exemplu vizual. Exemplele pornesc de la ce fac deja sistemele de design citate în proiect: GOV.UK (Marea Britanie), USWDS (SUA), DSFR (Franța), Designsystemet (Norvegia) și Material Design. Valorile noi sunt propuneri de discutat cu SGG, nu decizii.

8.1 O singură referință pentru fiecare culoare

Fiecare culoare are o fișă: codul sRGB, plus valorile OKLCH și CIELAB, ca să poată fi verificată cu un instrument, și contrastul pe fundalurile folosite. Așa își prezintă culorile GOV.UK și USWDS.

8.2 Culori denumite după rol, nu după cod

Paginile folosesc numele rolului („marcă”, „link”, „text secundar”), iar rolul primește o valoare pentru fiecare temă. Dacă un cod trebuie ajustat, se schimbă într-un singur loc. GOV.UK le cere echipelor să folosească rolul „brand”, nu codul. DSFR dă albastrului „Bleu France” același nume în ambele teme: #000091 în tema luminoasă și #8585F6 în cea întunecată.

8.3 Variante documentate pentru fiecare mediu

Același rol are o valoare scrisă pentru fiecare mediu. Unde valoarea nu se poate stabili de la birou, ghidul spune cum se stabilește.

8.4 Tiparul: CMYK cu profil numit, Pantone doar unde ajută

Pentru tipar, ghidul ar putea da pentru fiecare culoare:

1. Referința: o valoare CIELAB măsurată, sub lumina standard D50, cu o toleranță: cel mult 2 la proba de culoare, cel mult 3 în producție. CIELAB e un standard public (ISO/CIE 11664) și nu cere licență.
2. Valori CMYK pentru profiluri numite:
   • hârtie lucioasă: FOGRA51 (PSO Coated v3), cu FOGRA39 acceptat, pentru că multe tipografii îl folosesc încă;
   • hârtie nelucioasă: FOGRA52 (PSO Uncoated v3);
   • opțional, o valoare pentru ziar, cum face Germania.
3. Pantone opțional, nu obligatoriu, doar unde procesul de tipar îl justifică: tiraje mari în offset, cu una sau două culori, sau hârtie nelucioasă, unde CMYK nu ajunge.
4. Griul rămâne 80% negru, cu o valoare CIELAB și o mărime minimă pentru text. Tipărit din puncte, griul se poate rupe la literele mici, mai ales pe hârtie nelucioasă.
5. Fișierele de tipar se predau cu profilul inclus, ca tipografia să știe pentru ce hârtie sunt calculate culorile.

Indicatoarele și celelalte materiale fizice (folii, vopsele, textile) folosesc alte coduri de culoare. Pentru ele, ghidul ar da un cod RAL sau codul producătorului, o mostră fizică aprobată și o toleranță măsurabilă.

8.5 Toleranță doar unde statul controlează producția

La tipar, statul comandă și recepționează lucrarea, deci poate cere o toleranță față de mostra fizică. Exemplul folosește o diferență de cel mult 3, apropiată de ce acceptă tiparul (ISO 12647-2) și de ce cer mărcile mari. Pentru ecranele cetățenilor, o toleranță nu are sens.

8.6 Albastrul și griul nu transmit singure o informație

Albastrul și griul au aproape aceeași luminozitate, așa că o stare marcată doar prin culoare se pierde în tonuri de gri. Starea se scrie și în cuvinte, eventual cu un simbol. WCAG cere asta la criteriul 1.4.1.

8.7 Încrederea se sprijină pe ce se poate verifica

Culoarea ajută să recunoști site-ul, dar banda de încredere spune cum îl verifici: adresa site-ului (.gov.ro, pentru instituțiile centrale și prefecturi). Lacătul (HTTPS) arată doar că legătura e criptată. Exemplul refolosește textul bannerului din demonstrație, după modelul USWDS și al Singapore. Pentru cetățeni, mesajul simplu rămâne: „verificați domeniul, nu culorile”.

8.8 O scară pentru albastrul Guvernului, în versiunea 3 a ghidului

O versiune 3 a ghidului SGG ar putea pune toate nuanțele de albastru pe o singură scară, cu aceeași nuanță și trepte de luminozitate. Scările de felul acesta există la USWDS (trepte de la 5 la 90), la Designsystemet și la Material Design. La USWDS, diferența dintre trepte spune direct contrastul: 50 de trepte înseamnă cel puțin 4,5 : 1.

Treapta 60 este chiar #004990, neschimbat, la fel ca la Designsystemet, unde culoarea mărcii se păstrează exact în scară. Treapta 40 este varianta pentru tema întunecată.

Scara servește administrației centrale și prefecturilor. Autoritățile locale își pot face propria scară, după aceeași metodă.

8.9 Trei niveluri, trei feluri de a folosi identitatea Guvernului

Constituția și Codul administrativ împart administrația în trei niveluri, iar identitatea vizuală poate urma aceeași împărțire. Ghidul SGG o face deja în parte: are culori de antet separate pentru administrația centrală, pentru primării și consilii județene și pentru prefecturi.

Ce rezultă de aici:

• Administrația centrală folosește identitatea Guvernului așa cum e. Domeniul .gov.ro e obligatoriu pentru ea, la fel ca pentru prefecturi (HG nr. 1480/2008).
• Prefectura reprezintă Guvernul în județ, nu autoritatea locală. Nu e subordonată primăriilor și consiliului județean, nici ele ei, iar una dintre atribuțiile ei e să verifice legalitatea actelor lor. Județul apare în nume pentru că e teritoriul ei. Site-urile prefecturilor arată deja așa: sigla Guvernului, GOV.RO, numele județului și stema lui. În Franța, prefecturile folosesc identitatea statului, cu numele teritoriului, iar consiliile regionale și departamentale rămân în afara ei.
• Primăriile și consiliile județene își păstrează identitatea. Niciun act nu le obligă să folosească identitatea Guvernului; semnul lor legal e stema, aprobată prin hotărâre de guvern (Legea nr. 102/1992, HG nr. 25/2003). Programul DigiLocal cere modelul lui doar site-urilor finanțate prin program. Sistemul le dă aceleași componente, iar ele își pun culoarea prin rolurile de la 8.2. Așa funcționează NL Design System în Țările de Jos. În Germania, marca digitală comună (Digitale Dachmarke) nu atinge identitatea landurilor și a comunelor.
• Pentru toate trei, rămân la fel: structura paginii, componentele, bannerul oficial și regulile de contrast. După ele se recunoaște că site-ul face parte din același sistem.

9. Ce nu am putut confirma

• Valorile Pantone actuale. Pantone le arată acum doar în aplicația cu plată Pantone Connect. #012169 e valoarea din arhiva pantone.com din 2017 și 2021.
• Modul implicit de gestionare a culorii în Windows 11 24H2. Există doar surse neoficiale.
• Cum tratează Chrome culorile din CSS fără profil. Nu am găsit o sursă oficială.
• Valorile oficiale ale guvernului olandez. Sunt accesibile doar cu cont.
• Textele standardelor EN 12966 și ISO 12647-2. Sunt cu plată; valorile vin din surse care le citează.
• Valoarea CIELAB a cernelii PANTONE 280C. Pantone o dă doar în aplicația cu plată. Comparațiile cu 280C folosesc valoarea ei de ecran (#012169); rezultatul exact se poate afla măsurând o mostră tipărită.
• Profilurile FOGRA51 și FOGRA52. Simulările de tipar folosesc FOGRA39 și FOGRA29, care erau disponibile. Nu am aflat ce profil cer de obicei tipografiile din România.
• Simulările de daltonism. Diferă după modelul folosit: între 2 și 10 pentru daltonismul roșu-verde, între 14 și 20 pentru tritanopie.

10. Ce rezultă

Nu putem face ca albastrul Guvernului să arate identic pe orice ecran și în orice condiții. Niciunul dintre ghidurile verificate ale altor state nu promite asta.

Putem însă defini o singură culoare de referință, variante clare pentru mediile unde e nevoie de ele și reguli care păstrează contrastul și accesibilitatea. În locul unei reproduceri identice, imposibile, putem cere consecvență acolo unde statul controlează rezultatul: în documente, în cod și la tipar.

Culoarea îi ajută pe oameni să recunoască un serviciu public, dar nu trebuie să fie singurul semn. Identitatea vizuală, domeniul .gov.ro, bannerul oficial și structura comună a serviciilor lucrează împreună.

De aceea, obiectivul nu ar trebui să fie „aceeași culoare peste tot”, ci culori constante și ușor de recunoscut, pe ecran și în tipar.

Surse

• Ghidul de identitate vizuală al Guvernului României, versiunea 2, aprilie 2022, paginile 6 și 21–26: https://identitate.gov.ro/ro/ghidul-de-identitate/
• Legea nr. 75/1994, Anexa 1, în forma Legii nr. 176/2023 (Monitorul Oficial nr. 550 din 20.06.2023)
• ICC, registrul sRGB (IEC 61966-2-1): https://registry.color.org/rgb-registry/srgb
• W3C, CSS Color Module Level 4: https://www.w3.org/TR/css-color-4/
• Microsoft, profilurile de culoare și Advanced Color: https://learn.microsoft.com/en-us/windows/win32/wcs/advanced-color-icc-profiles
• Microsoft, Auto Color Management: https://learn.microsoft.com/en-us/windows/win32/direct3darticles/high-dynamic-range
• Mozilla, setarea gfx.color_management.mode: https://hg.mozilla.org/mozilla-central/raw-file/tip/modules/libpref/init/StaticPrefList.yaml
• Mozilla, culorile prea saturate pe monitoare cu gamă largă: https://bugzilla.mozilla.org/show_bug.cgi?id=1488619
• Android, gestionarea culorii: https://source.android.com/docs/core/display/color-mgmt
• Google, culorile ecranului pe telefoanele Pixel: https://support.google.com/pixelphone/answer/6111557
• MDN, forced-colors: https://developer.mozilla.org/en-US/docs/Web/CSS/@media/forced-colors
• MDN, color-gamut: https://developer.mozilla.org/en-US/docs/Web/CSS/@media/color-gamut
• RTINGS, tipurile de panouri: https://www.rtings.com/monitor/learn/ips-vs-va-vs-tn
• DisplayMate, gama de culori în lumina ambientală (Galaxy S10): https://www.displaymate.com/Gamut_47S.html
• Dain, Kwan și Wong 2016, consistența culorii pe telefoane: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26974937/
• Notebookcheck, Dell G15 5510: https://www.notebookcheck.net/Dell-G15-5510-laptop-review-Budget-gaming-laptop-with-the-RTX-3050.629381.0.html
• E Ink, Kaleido 3: https://www.eink.com/brand/detail/Kaleido3
• Watchfire, calibrarea panourilor LED: https://www.watchfire.com/led-basics/digital-billboards-with-true-color-calibration
• Pantone, 280 C (arhiva din 2021): https://web.archive.org/web/20210920054232/https://www.pantone.com/color-finder/280-C
• Apple, ghidul de interfață, culoarea: https://developer.apple.com/design/human-interface-guidelines/color
• Bartleson 1960, culorile din memorie: https://doi.org/10.1364/JOSA.50.000073
• Bae, Olkkonen, Allred și Flombaum 2015, de ce unele culori par mai ușor de ținut minte: https://doi.org/10.1037/xge0000076
• Kimura și alții 2013, memoria culorii la siglele cunoscute: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3707833/
• Studiul „Clemson Orange”, 2019: https://www.flexography.org/industry-news/2019-gary-hilliard-fqc-scholarship-recipients-research-clemson-orange-brand-color-consistency/2
• Originea statisticii despre 80%: https://www.insights4print.ceo/2019/02/color-increases-brand-recognition-by-80-the-real-contents-of-the-loyola-study-revealed/
• W3C, WCAG 2.2, criteriul 1.4.1: https://www.w3.org/WAI/WCAG22/Understanding/use-of-color.html
• GOV.UK, albastrul mărcii: https://brand.design-system.service.gov.uk/colour/govuk-blue
• GOV.UK, culorile aplicației: https://brand.design-system.service.gov.uk/colour/app
• USWDS, bannerul oficial: https://designsystem.digital.gov/components/banner/
• Singapore, bannerul oficial: https://designsystem.tech.gov.sg/components/masthead
• Guvernul federal german, Digitale Dachmarke: https://www.bundesregierung.de/breg-de/aktuelles/pilotphase-digitale-dachmarke-breg-2325616
• Canada, valorile culorilor în programul de identitate federală: https://www.canada.ca/en/treasury-board-secretariat/services/government-communications/federal-identity-program/technical-specifications/official-symbols/colour-values.html
• Regulamentul (UE) 2014/821, Anexa II: https://www.legislation.gov.uk/eur/2014/821/annex/II
• Pantone, prețurile Pantone Connect: https://support.pantone.com/en/pantone-connect-pricing-by-currency
• Pantone, cât de des se înlocuiesc mostrele tipărite: https://www.pantone.com/eu/en-eu/articles/technical/how-often-should-you-update-pantone-graphics-guide
• Eliminarea bibliotecilor Pantone din programele Adobe (2022): https://pxlnv.com/linklog/pantone-libraries-adobe/
• X-Rite, cât din culorile Pantone se pot obține din CMYK: https://www.xrite.com/blog/pantone-extended-gamut-guide-helps-printers
• Conversiile CMYK ale lui PANTONE 280 de-a lungul anilor: https://printplanet.com/threads/pms-280-conversion-to-cmyk.19416
• ICC, profilul FOGRA39: https://registry.color.org/cmyk-registry/fogra39
• ICC, profilul PSO Coated v3 (FOGRA51): https://registry.color.org/profile-registry/PSOcoated_v3
• Guvernul federal german, culorile pentru ecran și tipar: https://styleguide.bundesregierung.gov.de/sg-de/basiselemente/farben
• DNSC, avertismentul despre site-ul care imita portalul ANAF (20.03.2025): https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/dnsc-avertizeaza-atacuri-de-tip-phishing-care-vizeaza-utilizatorii-anaf-prin-e-mailuri-false.html

← Toate documentele de cercetare